Motto: Și Dumnezeu mi-a spus: „Iubește-ți dușmanul!” Și eu L-am ascultat, și am început să mă iubesc. – atribuit lui Khalil Gibran (mai caut autorul!) 

 

          Târziu. M-au anunțat că vin, iar vizita inopinată m-a luat prin surprindere. Abia aterizasem dintr-o călătorie prin „locurile sfinte” și frigiderul meu, scos din priză cu o săptămână în urmă, mă privea inocent, alb imaculat și nud complet. Mi-am amintit de încântarea amicilor și câteva like-uri primite la poza: ,,Pui la sticlă” (de fapt singurul fel ce-l încropisem de Crăciun, dar asta nu trebuia să știe lumea) și mi-a picat fisa.

          Ca membră a societății într-o permanentă tranziție, m-am translatat. Proaspăt ieșită din grupul ,,pupătorilor de moaște”, am plecat să îngroș rândul „pupătorilor de rafturi” la supermarket. Foarte bine! Se apropia ora reducerilor, așa că mi-am pus câteva pungi cu legume și fructe, ceva mai acătării, nu le-am cântărit, și-am dat un tur prin magazin să-mi clătesc ochii, un fel de pierde-vară până apar renumitele reduceri, doar n-o să câștige numai patronii, câștigăm și noi, pârliții. După ceva timp, jumate din cumpărăturile mele erau înapoi în raft și norocoasele câștigătoare tronau în cărucior, iar cardul se ascunsese, pesemne nu voia să lingă cititorul, dar la casa de marcat ne-am lămurit. Am ieșit pe fugă și nasul m-a purtat spre mirosurile îmbietoare de „cărneturi”, pe alese! Mno! Un rând substanțial de alți pofticioși, la coadă. Mare șirul, timpul scurt! Acuși vin musafirii... Să cer voie? Cui? La cel din față, la toți? O băbuță m-a scos din impas! Sub ochii mei, o scenă exact ca-n articolul de pe Facebook; îl redau integral, e scris fain:

Kaufland Grill - analfabetism funcțional - proceduri - pui la rotisor

O bătrânică, azi dimineață, la Kaufland Grill... Basma neagră, doliu, soț mort de curând...
A cumpărat doi pui la rotisor și înainte ca vânzătoarea să îi bage în pungile de hârtie, o roagă:
– Poți, te rog, măi mamă, să mi-i tai și mie în două, că vreau să-i dau de pomană?...
Lume la coadă. Toți rămân prostiți de răspunsul vânzătoarei, o fată tânără, vizibil cu educație precară, dintr-o etnie ”defavorizată”:
– Nu pot.
Avea foarfeca aceea mare lângă ea, pe marginea tăvii cu pui.
Bătrânica a rămas mută câteva secunde lungi.
– Cum adică... nu poți? a îngăimat ea.
– Ați comandat pui întreg. Dacă luați jumătăți, puteam să îl tai.
Nimeni nu pricepea nimic... Confuzia și tonul rece al vânzătoarei, lipsa ei de empatie și bunăvoință, m-a determinat să deschid gura și să întreb:
– Și cât e de greu să tăiați un pui în două acum, deși doamna l-a comandat întreg?
– Nu mai pot, că am făcut bon.
– Poftim?
– Puiul întreg e 18 lei și 50 de bani. Jumătățile de pui sunt 10 lei bucata. Scrie acolo, sus!
M-am uitat ”sus” și am văzut că avea dreptate. Dacă luai un pui în două ”jumătăți”, era mai scump cu 1,5 lei.
– Doamna vrea să dea de pomană, așa că puteți face un gest moralmente uman...
– Nu pot.
Refuzul ei ne năucea pe toți. Și-mi creștea tensiunea, gândindu-mă la absurditatea situației.
– Vă dau eu diferența, zic. Dar tăiați-i puiul doamnei, ca să-l poată împărți...
– Nu pot! Și haideți, că mai sunt și alții la coadă!
Atitudinea ei ne-a enervat pe toți. A intervenit și un bărbat:
– Dați-mi mie foarfeca aia, că îl tai eu!
– Nu pot!
– De ce?
– Avem proceduri. Dacă doamna comanda puii la jumate, îi puteam tăia. Acum nu mai putem, că am emis bon.
– Păi vă plătim noi diferența, doar să-i tăiați femeii puiul!!!
– Nu pot. Nu am cum să bat în casă diferența.
Deja tensiunea ajunsese la paroxism! Biata femeie nu înțelegea ce se întâmplă.
– Am trăit în străinătate, la copii, bâiguie ea pierdută, ani de zile, dar așa ceva n-am mai întâlnit nicăieri. Am zis că e mai bine să mă întorc, dar nu e, maică... E mai rău! Țara asta s-a dus de râpă...
Avea lacrimi în ochi.
– Solicit să chemați un șef cu care să putem discuta! am zis imperativ.
O altă vânzătoare m-a privit zeflemitoare și a ridicat telefonul, chemându-și superiorul. Spre surprinderea noastră, o femeie tânără, blondă, aranjată, a sosit ”din spate” în două minute, cu o figură rece, distantă, de parcă era gata să ne mănânce.
– Care e problema?!
I-am expus problema.
– Avem niște proceduri, timpi de execuție, sunt oameni la coadă. Fiecare operațiune este normată și trebuie plătită.
– Dar cu spiritul de întrajutorare a unei femei bătrâne care și-a pierdut soțul și vrea să îi dea de pomană, ce faceți? Cu ”ajută-l pe celălalt ca pe fratele ori sora ta”, cum rămâne? Cu ”a fi oameni, înainte de toate”, cum e? m-am aprins eu.
– Dacă nu ne înțelegeți, nu vă pot ajuta! mi-a zis, a întors spatele și a plecat pe unde a venit, fără să mai privească înapoi.
E aceasta maniera Kaufland de a rezolva situațiile de acest gen? E de vină compania? E de vină ”șefa”? E de vină vânzătoarea educată deficitar (vizibil educată deficitar)? Suntem noi, românii, de vină, fiindcă ne-am înrăit, ne-am uitat bucuria de a trăi într-o comunitate, ca frații?
Nu voi da răspuns la aceste întrebări, fiindcă aș influența prea mult răspunsurile pe care le aștept de la voi. Pur și simplu, eu, ca om, simțind durerea sufletească a acelei bătrâne, aș fi pus mâna pe foarfeca aia blestemată și, într-un minut, aș fi tăiat puii ăia rotisați, ca femeia să își poată duce pomana până la capat.
E doar o poveste, până la urmă... Una care ne arată diferența între a fi om și a fi robot, între a fi o companie care își clădește renumele pe a servi clienții și în afara procedurilor sau doar a-i jecmăni de bani. E o dovadă a analfabetismului funcțional căpătat în școlile românești. E o stare de nefiresc, nenormal, neomenesc, pe care fiecare dintre noi o resimțim din plin, zi de zi...
Bătrâna a plecat fără să-i taie cineva puii... Cu lacrimi în ochi... Învinsă încă o dată de români și România care este așa cum este...  – autor Constantin Pavel

             Nu redau comentariile, să nu pierdem timp. Băbuța mea nu pleca și m-am trezit spunând:

 Eu pot! Dați-mi, domnișoară, doi pui tăiați! Plătesc eu și puii doamnei!

             Bogdaproste! Am luat puii întregi și am tulit-o, până să se prindă ceilalți c-am intrat în față. Mai aveam puțin și soseau musafirii. Of, trebuie să trag și puii aștia afurisiți pe sticlă, bine c-am băut berea, și să fac o fundă pe gâtul orătăniilor, așa de pompon. Unde naiba o fi pamblica roșie?!

Vizualizări: 84

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Negru pe alb !

Alătură-te reţelei Negru pe alb

Comentariu publicat de Mihaela Suciu pe Iulie 18, 2019 la 6:44pm

Mulțumesc pentru apreciere: Agafia Drăgan, Denisa Curea Popa, Pop Dorina, Mircea Florin Caracas, Ada Nemescu și Eugen Serea! 

Comentariu publicat de Mihaela Suciu pe Iulie 16, 2019 la 11:58pm

Mulțumesc, Mihai Katin! Patronii mai dau și faliment... Suflet? O, suflet, ce frumos e când te umpli de bucurie și-i îndemi și pe ceilalți: Serviți-vă!

Comentariu publicat de Mihaela Suciu pe Iulie 16, 2019 la 11:50pm

Mulțumesc, Mircea! Eu ți-am trimis ceva în care ești specialist, tehnologia sticlei! Ochiul tău vigilent mi-a fost de real folos!

Comentariu publicat de Mihaela Suciu pe Iulie 16, 2019 la 11:46pm

Mulțumesc, Lilioara! Cred că mai important e să ne întrebăm: Ce pot face eu pentru ceilalți?

Comentariu publicat de mihai katin pe Iulie 16, 2019 la 9:36pm

doar n-o să câștige numai patronii, câștigăm și noi, pârliții...patronii castiga mereu,parlitii uneori...

in sine analfabetismul functional  n-ar fi un rau,analfabetismul  moral este groaznic si  inexistenta empatiei,in rest  toate sunt polic corect ,ne traim libertatile intr-o  mascarada absurda dar  cu maschia de occident

si de ce  sa nu considerati anormalul normal, oare sufletele nu se servesc la rotisor?.............

Comentariu publicat de Mircea Florin Caracas pe Iulie 16, 2019 la 7:12pm

Dacă ai băut  deja berea nu mai caut că nu mai are rost. 


Redactor sef
Comentariu publicat de Lilioara Macovei pe Iulie 16, 2019 la 6:42pm

Peste tot găsim câte una, unul care nu poate face nimic pentru cel de alături.

Mi-a plăcut mult.

Comentariu publicat de Mihaela Suciu pe Iulie 16, 2019 la 5:16pm

Bravo, Mircea, la două greșeli găsite meriți o sticlă! Mai caută că eu am băut berea...

Comentariu publicat de Mihaela Suciu pe Iulie 16, 2019 la 5:11pm

Mulțumesc, Cornelia, pentru rețetă și aprecieri! Acum sunt la rotisor, la oale pe urmă, când o intra nora-n blide! :))

Comentariu publicat de Mesaru Cornelia-Ecaterina pe Iulie 16, 2019 la 5:04pm

"Supa de pui: pui apă, pui sare, pui morcovi, pui roșii, pui nu mai pui că deja ai pus de patru ori."
TU PUI TALENT IN SCRIERIILE TALE. CITIT CU PLACERE, FELICITARI , MIHAELA!

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite mâine

Activitatea Recentă


Administrator
Utilizatorului BIDULESCU CONSTANTIN îi place postarea pe blog E iar Lună plină a lui Eugen Serea
cu 7 minute în urmă
Eugen Serea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Nu-mi fac iluzii a utilizatorului Eugen Serea
cu 36 minute în urmă
Eugen Serea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog E iar Lună plină a utilizatorului Eugen Serea
cu 38 minute în urmă
Eugen Serea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog E iar Lună plină a utilizatorului Eugen Serea
cu 41 minute în urmă
Mihaela Suciu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog marea a utilizatorului Rodica N Cernea
cu 49 minute în urmă
Utilizatorului Mihaela Suciu îi place postarea pe blog marea a lui Rodica N Cernea
cu 50 minute în urmă
Mihaela Suciu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Nu-mi fac iluzii a utilizatorului Eugen Serea
cu 56 minute în urmă
Mihaela Suciu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog E iar Lună plină a utilizatorului Eugen Serea
cu 59 minute în urmă
Utilizatorului Mihaela Suciu îi place postarea pe blog E iar Lună plină a lui Eugen Serea
cu 1 oră în urmă

Administrator
Victor Bivolu a contribuit cu răspunsuri la discuţia Lanţul catrenelor umoristice a utilizatorului BIDULESCU CONSTANTIN în grupul Salonul UMORULUI
cu 2 ore în urmă
Eugen Serea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog am coborât pe pământ a utilizatorului Rodica N Cernea
cu 2 ore în urmă
Eugen Serea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog am coborât pe pământ a utilizatorului Rodica N Cernea
cu 2 ore în urmă

Insignă

Se încarcă...