În mod cert muzica lui Verdi ridică deosebit cunoașterea noastră muzicală, ne sensibilizează, ne mobilizează. Mai ales acum,  audiată   în  această săptămână a patimilor.

 Muzica  marelui compozitor predominant al  muzicii de operă, ce muzică.. . Este și rămâne un simbol spiritual de primă importanță pentru omenire.

Alături de cele câteva creații vocal instrumentale cu caracter religios,  Requiemul face parte din grupul de lucrări ne destinate scenei de operă.  Ideea compunerii acestuia i-a venit autorului  în 1868  la moartea unui alt gigant al operei europene  italianul  Giacommo Rossini, atunci când a fost realizată ultima parte a lucrării- Libera me.

Requiemul  a fost definitivat peste  cinci ani în 1873, fiind închinat marelui romantic italian Alessandro Manzoni.  La 22 mai 1874 el a răsunat în primă audiție în marele Dom din Milano,  comemorând un an de la dispariția scriitorului. 

Domul a fost  vizitat de mine în  luna noiembrie 2000, la deplasarea spre Roma.

Requiemul anunță ultima perioadă de creație uluitoare a compozitorului,  culminând cu operele Otello și Falstaff.

Prima sa parte  Kyrie e un prolog în două secțiuni al acestei lucrări magnifice. Corul  mixt pe mai multe voci  începe  tragic.

Mișcările orchestrale simfonice însoțesc acest început ca o rugăciune,  vibrant, copleșitor. Vocile bărbătești  mai ales grave sunt alternante cu cele feminine.

 Momentului coral inițial îi urmează evoluția sonoră cu caracter enunțiativ a tenorului  în dialog cu cea  a basului, respectiv  mezzosopranei. 

Sunt repetate succesiv  invocările pe toate cele trei voci:  Requiem aeternam dona eis, Domine, et lux perpetua luceat eis- Odihna cea veșnică dă-le-o lor Doamne, și lumina fără de sfârșit să le strălucească lor. Corul repetă  cuvintele precum mirenii: Te decet hymnus, Deus în Sion, et tibi reddetur votum în Jerusalem- Ție, Dumnezeu al Sionului, Ți se cuvin imnuri și Ție Ți se aduce ofrandă în Ierusalim. 

Apoi  vine rugămintea adresată lui Dumnezeu de a oferi odihnă veșnică, la loc înverzit și luminos, acolo  unde nu este întristare sau suspin. 

Exhaudi orationem meam, ad te omnis caro veniet.  Odihna cea veșnică dă -le-o lor Doamne  și lumina fără de sfârșit să le strălucească lor. Kyrie eleison, Christie eleison. Doamne, miluiește-ne pe noi, Hristoase, miluiește –ne.

Totul se încheie cu invocările corului și punctările  vibrante  orchestrale.  Orchestra Simfonică Radio din Leipzig împreună cu Corul Radio din Leipzig și Corul Gewandhaus au fost dirijate de marele nostru dirijor Horia Andreescu-student al  marelui Profesor  Constantin Bugeanu, ca și  marele compozitor Cristian Mandeal de care am mai vorbit.

S-a interpretat  Messa  la 10 aprilie 1990 la Leipzig, imediat după căderea zidului Berlinului.

Cei trei interpreți soliști vocali  s-au numit-Ionel Voineag- tenor, Pompei Hărăsteanu –bas și  regretata  Gabriela Drăgușin- mezzosoprană pe care am cunoscut-o bine, fiind vecină cu noi în Drumul Taberei. 

În 23 martie 2015 a trecut la cele veșnice  după o lungă suferință. Fiică de preot. Mare voce  de asemenea a României, a cărei carieră din păcate a fost frânată până  în 1989 de comuniști.

Concertul a fost înregistrat live, cu atmosfera specifică unui astfel de mare eveniment muzical. Cristian Mandeal a dirijat   Requiemul  impresionant în Italia cu un succes uluitor, despre  care am citit  de mult din  întreaga presă  de atunci.

DIES  IRAE- ZIUA  JUDECĂȚII DE APOI. Partea a  doua a Messei începe vertiginos orchestral. Mișcările vocale ale corului prin toate vocile se întrepătrund cu orchestra, ca la o furtună imensă. Este Apocalipsa.  Se aud  strigătele celor chemați la Judecata  Finală. 

Dies Irae, dies illa, solvet saeculum in favilla teste David cum Sybilla. Ziua Apocalipsei, acea zi va schimba lumea,  așa cum David și Sybilla o arată.

Quantus tremor est futurus, quando judex est venturus, cuncta stricte discussurus. Cât tremur va fi când Judecătorul va veni și când va judeca toate!

TUBA MIRUM- TRÂMBIȚA  RĂSUNĂ. Din toată această mișcare se aude deodată trâmbița-trompeta  răsunând. Tuba mirum spargens sonum, per selpuchra regionum, coget omnes ante thorum. Trâmbița răsună falnic și  îi cheamă pe toți cei din morminte în fața tronului lui Dumnezeu.

Mors stupebit et natura, cum resurget creatura, judicanti responsura.  Moartea și natura vor rămâne uimite atunci când va învia toată făptura și va trebui să răspundă în fața Judecății Finale.

Să nu ne îndoim de Judecata de Apoi, cea din urmă, ce va fi venită după Judecata particulară; ea va avea loc la un timp pe care doar Dumnezeu îl știe.

Nimic din ceea ce facem aici pe pământ nu va fi necunoscut. Totul se imprimă în memoria celulară așa cum știm ca o istorie detaliată a celor făcute de noi.

De aceea nu ne putem permite să  facem orice,  sau să  intrăm  oricum  la  Judecata particulară.

În timpul spovedaniei  făcute cu lacrimi de pocăință, păcatele ne  sunt iertate, unele cu canon mai mare sau mai mic, altele cu interzicere la împărtășire o perioadă  mai scurtă sau mai lungă.

Duhovnicul plânge    împreună cu Dumnezeu, la păcatele  noastre mari spovedite.

Spinii păcatelor- straturi -straturi ca o platoșă la piept,   sunt deșirati și arși de lumina milei lui Hristos până la completa albire. Vocile corale alternează  cu rapiditate.LIBER SCRIPTUS – CARTEA SCRISĂ. Liber scriptus proferetur, in quo totum continetur, unde mundus judicetur.  Se va deschide cartea scrisă, în care totul este cuprins, după ea judecându-se lumea. Judex ergo cum sedebit, quid quid latet apparebit, nil inultum remanebit.  Așadar, când Judecătorul se va așeza pe tron, tot ce a fost ascuns va apărea în față, nimic nu va rămâne nepedepsit.

Deodată se aude puternic  vocea Judecătorului,   gravă prin vocea basului. Apoi cea  de mezzosoprană  izbucnește mai departe ca un ecou. Sună puternic, falnic  toate  trâmbițele. Se aud  vaiete ale celor chemați a fi  judecați.  Un dialog al corului  reia invocările-cererile  de iertare.

QUID SUM MISER-CE VOI RĂSPUNDE EU, PĂCĂTOSUL?  Quid sum miser tunc dicturus ?  Ce voi răspunde eu păcătosul, atunci ?   Quem patronum rogaturus, cum vix justus sit securus?  Pe cine voi chema apărător, când și cel drept abia e în siguranță?

REX TREMENDAE – REGE AL  SLAVEI.  Rex tremendae majestatis, qui salvandos salvas gratis, salva me, fons pietatis. Rege al Slavei  care mântuiești cu mărinimie pe cei aleși de Tine, salvează-mă, Tu, Izvor al milei.

RECORDARE – AMINTEȘTE-ȚI. Recordare Jesu, pie, quod sum causa tuae viae, ne me perdas illa die. Amintește-Ți Iisuse că eu sunt cauza suferinței Tale, nu mă da pierzării în ziua aceea.  Quaerens me sedisti lassus, redemisti crucem passus, tantus labor not sit cassus.  Căutând spre mine, cel căzut  m-ai mântuit prin pătimirea crucii, fă ca o astfel de  jertfă să nu fie în zadar.

Juste Judex ultionis, donum fac remissions ante diem rations. Judecător drept al pedepsei meritate, dă -mi iertare în ziua Judecății de Apoi .

INGEMISCO- PLÂNG DE DURERE.  Ingemisco tanquam reus, culpa rubet vultus, meus, supplicanti  parce, Deus.  Plâng ca un păcătos, fața-mi arde de rușine.Doamne îndură-Te de cel care se roagă Ție.  Qui Mariam absolvisti, et latronem exhaudisti, mihi quoque spem dediati. Tu, care ai iertat-o pe Maria Magdalena și l-ai ascultat pe tălhar, mi-ai dat și mie o speranță.  Precea meae non sunt dignae, sed Tu, Bonus, fac benigne, ne perrenni fremer igne.  Rugăciunile mele nu sunt vrednice, dar Tu, milostive, fii binevoitor și nu lăsa să fiu ars în focul veșnic.  Fă-mi loc între oi și mă desparte de capre, așezându-mă la dreapta Ta.

CONFUTATUIS- CÂND CEI JUDECAȚI  SUNT DE-A STÂNGA TA. Confutatis maledictis, flammis acribus addictis, voca  me cum benedictis.  Când  cei judecați trimiși de-a stânga Ta sunt doborâți și aruncați în flăcările cumplite,  Tu cheamă-mă cu cei aleși. Ore supples et acclinis, cor contritum quasi cinis, gere curam mei finis. Te rog cu umilință și cu inima cernită, ai grijă de sfârșitul meu.

LACRYMOSA– ÎN ZIUA ACEEA PLINĂ DE LACRIMI. Lacrymosa Dies illa, qui resurget ex favilla judicandus homo reus.  În ziua aceea plină de lacrimi, cel vinovat se va ridica din cenușă pentru a fi judecat.  Huic ergo parce Deus. Iartă-l Dumnezeule pe acesta. Pie Jesu Domine, dona eis requiem. Amen Doamne, Iisuse, Bunule, dă-le, lor odihnă. Amin 

Vizualizări: 22

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Negru pe alb !

Alătură-te reţelei Negru pe alb

Comentariu publicat de Eugen Serea pe Aprilie 23, 2019 la 10:50am

Foarte multe detalii, pe care nu știu de unde le-am fi putut afla altfel...

Mulțumim, Mircea!

Comentariu publicat de Viorel Croitoru pe Aprilie 23, 2019 la 10:33am

Așa frumos povestit parcă apar și sunetele în mintea și sufletul cititorului!

Felicitări! Sigur o să caut să ascult și eu creația maestrului Verdi! Sărbători fericite!

Comentariu publicat de Marilena Iorgulescu pe Aprilie 23, 2019 la 9:02am

Minunat eseu. Cuvinte cu o mare incarcatura emotionala,care ajung la suflet si cu caldura lor, mentin aprinsa flacara credintei!

Comentariu publicat de Ioan Grigoraș pe Aprilie 23, 2019 la 5:57am

Peniță!

Comentariu publicat de FLOARE ARBORE pe Aprilie 23, 2019 la 2:52am

un eseu de toata splendoarea- vibrant coplesitor. felicitari si penita.

Activitatea Recentă

aDa nemescu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Însingurare a utilizatorului aDa nemescu
cu 10 minute în urmă
aDa nemescu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Socot în clipe argintul unei stele a utilizatorului aDa nemescu
cu 54 minute în urmă
Mircea Florin Caracas a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog CAPITOLUL XIV. SĂ  ÎMBĂTRÂNIM  FRUMOS. a utilizatorului Mircea Florin Caracas
cu 1 oră în urmă
Mircea Florin Caracas a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog CAPITOLUL XIV. SĂ  ÎMBĂTRÂNIM  FRUMOS. a utilizatorului Mircea Florin Caracas
cu 1 oră în urmă
Postare de log efectuată de Mircea Florin Caracas
cu 1 oră în urmă
Lui Victor Bivolu i-a plăcut discuţia ISTORIE MILITARĂ – ARMA TOPOGRAFIE MILITARĂ ROMÂNĂ a lui Victor Bivolu
cu 2 ore în urmă
Victor Bivolu a adăugat 3 discuţii la grupul SALONUL ÎNDELETNICIRILOR PLĂCUTE(HOBBY-URILOR
cu 2 ore în urmă
Lui Victor Bivolu i-a plăcut discuţia FARMECUL CARTOFILIEI – MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – SANATORIUL MOROENI a lui Victor Bivolu
cu 2 ore în urmă
Victor Bivolu a contribuit cu răspunsuri la discuţia FARMECUL CARTOFILIEI – MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – SANATORIUL MOROENI a utilizatorului Victor Bivolu în grupul SALONUL ÎNDELETNICIRILOR PLĂCUTE(HOBBY-URILOR
cu 2 ore în urmă
FLOARE ARBORE a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog la școala vieții (rondel) a utilizatorului FLOARE ARBORE
cu 2 ore în urmă
FLOARE ARBORE a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog la școala vieții (rondel) a utilizatorului FLOARE ARBORE
cu 2 ore în urmă
Eugen Serea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mea Culpa a utilizatorului Eugen Serea
cu 5 ore în urmă
Eugen Serea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mea Culpa a utilizatorului Eugen Serea
cu 5 ore în urmă
Eugen Serea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mea Culpa a utilizatorului Eugen Serea
cu 5 ore în urmă
Eugen Serea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mea Culpa a utilizatorului Eugen Serea
cu 5 ore în urmă
Mihaela Suciu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Socot în clipe argintul unei stele a utilizatorului aDa nemescu
cu 5 ore în urmă
Utilizatorului Lilioara Macovei îi place postarea pe blog CAPITOLUL XIV. SĂ  ÎMBĂTRÂNIM  FRUMOS. a lui Mircea Florin Caracas
cu 5 ore în urmă
Lilioara Macovei a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog CAPITOLUL XIV. SĂ  ÎMBĂTRÂNIM  FRUMOS. a utilizatorului Mircea Florin Caracas
cu 5 ore în urmă
Mihaela Suciu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mea Culpa a utilizatorului Eugen Serea
cu 5 ore în urmă
Utilizatorului Mihaela Suciu îi place postarea pe blog Cavalerul Luminii a lui Silvia Giurgiu
cu 5 ore în urmă