Nu știu dac-ați băgat de seamă,

     Dar, de la o vreme-ncoace,

     Tot apropiindu-se finele Eonului

     Căruia i-au cioplit chipul câte unii,

     Spunându-i „Kali Yuga“,

     Lucrurile au început să meargă

     Ușor anapoda:

     Rămase fără stăpân,

     Legile Cosmosului cognoscibil

     Își cam fac de cap

     Într-o extatică fervoare

     Și neorânduială de sine...

 

     Lipsite cu totul de orizontul Singularității,

     Stihiile, galopând frenetic

     Prin abisul depresiei

    (Deci, paradoxal sau nu,

     Aflate în plină expansiune)

     Își ascund, treptat, deziluziile

     În găurile negre ale Conștiinței:

     Este cu anevoie

     Azi, mai mult decât oarecând,

     Să mai ai încredere

     În cine știe ce pitică albă,

     Sau -culmea!- într-o gigantă roșie...

 

     Din păcate,

     Din nefericire,

     Toate-s la fel,

     Și nimic nu-i nou

     Sub Nova Sol:

     Deșertăciune a deșertăciunilor,

     Vânare de vânt

     Și înhățare de fum cu degetele,

     Cum bine zis-a Înțeleptul

     De trei milenii întors în praful stelar

     Al unei Supernove

     Ce n-a mai apucat să-i poarte numele...

 

     V-ați fi așteptat, desigur,

     Ca măcar un  pulsar,

     Unul singur,

     Să vălurească, lin,

     Retina lui Arecibo,

     Timpanul lui Hubble;

     Dar, nimic!

     S-ar părea că și acolo

     Conformismul

     Sau, poate, indiferența,

     Sunt la mare cinste,

     Da, da,

     Chiar și în lumea celor de sus...

    

     Însă acuma,

     Serios vorbind,

     Ba chiar stând strâmb, dar judecând drept:

     Ce mai înseamnă niște  biete convenții omenești,

     Precum sus și jos,

     Dreapta și stânga,

     Înainte și înapoi,

     Într-un Univers multidimensional

     Și atemporal,

     Sau un Multi-Vers,

     Sau ce-o fi el,

     În care n-ai și tu, acolo,

     Un amărât de punct de referință,

     Fie și relativ?!

 

     Dar, fiți pe pace:

     Până când Ultimul Veghetor

     Nu-și va fi coborât aripile protectoare,

     Nici un braț spiral al Quadrantului nostru

     Nu va putea fi tăiat

     De sabia de întuneric

     A vreunui Lord al Sistemului...

 

     O, de-aș fi rupt o boabă de sanscrită...

     V-aș fi lămurit în original cum stă treaba!

     O țâr' de farsi dacă buchiseam,

     O făceam chiar în vers clasic

     Atent finisat în arabescuri

     Și încrustat cu pietre prețioase

     Ca un palat al vechilor padișahi

     Pe o insulă de concepte,

     În mijlocul lacului minții

     Plin de lotuși de gând

     Înfloriți...

 

     Pe când așa,

     Ce v-aș mai putea spune,

     Oameni buni,

     Decât o poveste,

     Una modernă,

     Cu gluoni și quarci

     Stând la o bârfă

     Pe marginea șanțului cuantic

     Dintre materie și energie,

     Despre bosoni și tahioni

     Ieșiți din matca bunului simț

     A câte unui tokamak,

     Și plecați, așa, hai-hui,

     La o vânătoare de vrăjitoare Bene Gesserit

     Printre dunele subconștientului colectiv

     Al unei ipotetice, binare Arrakis,

     Unde mirodenia Tăcerii

     Nu a fost visată, încă, de Cuvânt...

 

     Acolo,

     În plin Nowhereland,

     Când vi se pare

     Că nu vă vede nimeni,

     Vă spălați voi mâinile de Sânge

     Cu nisipul clepsidrei

     Și spargeți oglinda care vă acuză:

Ecce homo!“

 

     Ziceți că mai aveți oareșce răgaz, prieteni,

     Până la Marele Prag?

     Vă înșelați amarnic!

     Chiar dacă liliecii au murit demult,

     Captivi în clopotul lui Gauss,

     Chiar dacă toaca e roasă

     De viermii îndoielii,

     Icoana din Adânc e Vie,

     Și nu vrea de la voi îngenunchere,

     Căci închinare i se cuvine!

 

     I-ați uitat tăria de dincolo de Tării,

     I-ați crezut secat izvorul de Apă și Lumină!

     Priviți-o, însă, cu duhul de suflet,

     Simțiți-i prezența de taină

     Și, cutremurați până în măduva oaselor,

     Șoptiți, cu sfială:

     „Amin.“

 

     Apoi,

     La un semn nevăzut

     Al unei Mâini

     Mușcate, cândva, de fier,

     Trâmbița va fi slobodă să sune...

Vizualizări: 56

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Negru pe alb !

Alătură-te reţelei Negru pe alb

Comentariu publicat de Eugen Serea pe Mai 27, 2019 la 8:38pm

Mulțumesc pentru apreciere, Tania.

Comentariu publicat de Eugen Serea pe Mai 15, 2019 la 8:23am

Ioan, mulțumesc.

Comentariu publicat de Ioan Grigoraș pe Mai 15, 2019 la 6:47am

V-ați fi așteptat, desigur,

     Ca măcar un  pulsar,

     Unul singur,

     Să vălurească, lin,

     Retina lui Arecibo,

     Timpanul lui Hubble;

     Dar, nimic!

     S-ar părea că și acolo

     Conformismul

     Sau, poate, indiferența,

     Sunt la mare cinste,

     Da, da,

     Chiar și în lumea celor de sus...

Comentariu publicat de Eugen Serea pe Mai 14, 2019 la 7:24am

Mulțumesc, Agafia.

Comentariu publicat de Agafia Dragan pe Mai 13, 2019 la 10:44am

 Din păcate,

     Din nefericire,

     Toate-s la fel,

     Și nimic nu-i nou

     Sub Nova Sol:

     Deșertăciune a deșertăciunilor,

     Vânare de vânt

     Și înhățare de fum cu degetele," Profund mesajul acestui prozo-poem, bine scris, nelipsit de imagini poetice puternice.

Comentariu publicat de Eugen Serea pe Mai 13, 2019 la 8:18am

Dorina, mulțumesc pentru like.

Comentariu publicat de Eugen Serea pe Mai 13, 2019 la 8:18am

Mulțumesc, Floare.

Comentariu publicat de Eugen Serea pe Mai 13, 2019 la 8:18am

Lilioara, mulțumesc.

Comentariu publicat de Eugen Serea pe Mai 13, 2019 la 8:17am

Mulțumesc, Mircea.

Comentariu publicat de FLOARE ARBORE pe Mai 13, 2019 la 7:13am

oarecum prozaic poemul este totodata foarte interesant, te ispiteste sa-l citesti de mai multe ori pentru ai intelege metaforele profunde.. felicitari.

Activitatea Recentă

aDa nemescu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Sâmbure amar a utilizatorului aDa nemescu
cu 12 minute în urmă
aDa nemescu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Sâmbure amar a utilizatorului aDa nemescu
cu 13 minute în urmă
Utilizatorului aDa nemescu îi place postarea pe blog Frumoșii nebuni ai poeziei - Mihai Katin - Geometria memoriei (audio) a lui Florin Alexandru Stana
cu 20 minute în urmă
Utilizatorului aDa nemescu îi place postarea pe blog Frumoșii nebuni ai poeziei - Mihai Katin - Pseudo pastel (audio) a lui Florin Alexandru Stana
cu 20 minute în urmă
Utilizatorului aDa nemescu îi place postarea pe blog Frumoșii nebuni ai poeziei - Mihai Katin - Geometria memoriei (audio) a lui Florin Alexandru Stana
cu 20 minute în urmă
Eugen Serea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Frumoșii nebuni ai poeziei - Mihai Katin - Geometria memoriei (audio) a utilizatorului Florin Alexandru Stana
cu 30 minute în urmă
Utilizatorului Eugen Serea îi place postarea pe blog Frumoșii nebuni ai poeziei - Mihai Katin - Geometria memoriei (audio) a lui Florin Alexandru Stana
cu 31 minute în urmă
Aurel Conțu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Dragoste la mâna a doua ( roman – foileton, mai 2019, Piatra Neamț) a utilizatorului Aurel Conțu
cu 35 minute în urmă
Utilizatorului Eugen Serea îi place postarea pe blog Frumoșii nebuni ai poeziei - Mihai Katin - Pseudo pastel (audio) a lui Florin Alexandru Stana
cu 47 minute în urmă
Eugen Serea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Frumoșii nebuni ai poeziei - Mihai Katin - Pseudo pastel (audio) a utilizatorului Florin Alexandru Stana
cu 47 minute în urmă
Postări de log efectuate de Florin Alexandru Stana
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului Denisa Mary îi place postarea pe blog Vivarium a lui Eugen Serea
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului Eugen Serea îi place postarea pe blog Dragoste la mâna a doua ( roman – foileton, mai 2019, Piatra Neamț) a lui Aurel Conțu
cu 1 oră în urmă
Postare de log efectuată de Aurel Conțu
cu 4 ore în urmă
Mihai Batog-Bujeniţă a contribuit cu răspunsuri la discuţia NU CĂUTA IUBIREA... VINE SINGURĂ! a utilizatorului Mihai Batog-Bujeniţă în grupul Salonul UMORULUI
cu 5 ore în urmă
Lui Victor Bivolu i-a plăcut discuţia CULTURĂ PRIN MEDALISTICĂ – GEORGE EMIL PALADE a lui Victor Bivolu
cu 7 ore în urmă