În sala în care mâncam urmau apoi orele de așa zise meditații. Un pedagog urmărea să ne pregătim pentru a doua zi, ne verifica temele și dacă am învățat la toate materiile. Dacă erai gata, puteai ieși în curtea internatului sau, dacă erai extern, ca mine, puteai pleca acasă.

      În acel an mama avea ore de după amiază și n-avea cine să se ocupe de mine. Aici la internat, ca extern, aveam asigurată masa, pregătirea temelor, chiar se simțeau îmbunătățiri în situația mea școlară.

      - Nu prea-s mulțumit de cum știi tu lecțiile, Ionel! Ia spune, cum faci să înveți, să zicem la istorie?

      - Ăăăă, citesc lecția de două ori și o zic pe deasupra, tovarășe Doru.

      - Ei, vezi, aia e, nu știi să înveți și memorezi aiurea, ca un papagal.

      S-a așezat pe un scaun, lângă mine și, din mare și înalt cum era, se făcuse mititel. Cu vocea lui caldă și blândă a început să mă dăscălească:

      - Hai să-ți arăt eu cum se învață! Citești odată lecția și, pe o hârtie,uite așa, pui cu liniuțe ideile principale, datele evenimentelor, dacă e istorie, sau numele geografice, la geografie, deci alegi ce e important! Dacă alea nu le știi degeaba ai învățat acele lecții! Ai înțeles?

      Și s-a apucat cu mine să învățăm, ca exemplu, lecțiile din acea zi.

      Ceilalți copii ne înconjuraseră și ascultau atenți la ce-mi explica mie pedagogul.

      Era tare de treabă Doru ăsta, simțeam bunătate în tonul lui, chiar și când ne certa. Nu striga, așa cum făceau ceilalți, nu ne pedepsea, ci ne făcea să ne fie rușine când ne prindea cu ceva pozne. În stilul lui, lecțiile mergeau repede și, în circa două ore, terminam toți temele și ieșeam în curte. Nu plecam acasă, că se organizau jocuri deosebite, și-mi plăcea și mie să particip. Se juca tenis cu piciorul, partizanii, hoții și vardiștii și multe altele, pe care nu le mai știu. Și astea erau organizate sau urmărite de pedagogi, dar nu de toți. Doru era mai tânăr, mai prietenos cu noi, iar ceilalți, mai în vârstă, ne priveau sever, unii chiar cu dispreț, pe cei care greșeau la teme. Cât despre jocuri, pentru că era mai tânăr, tot Doru era sufletul! Parcă era de-al nostru la joacă, ba, uneori, se juca și el cu noi!

      Se apropia ziua de naștere a pedagogului Doru și, pentru că ne era tare drag, ne-am hotărât să punem fiecare câțiva lei să-i cumpărăm un cadou. Da, dar ce?

      - Am găsit, să-i luăm un stilou, că uite cu ce stilou amărât scrie, spuse unul din copii.

      - Sau un fular, că n-are!

      - Ba mănuși, că vine de afară cu mâinile roșii de frig, după ce dă zăpada!

      Am găsit la Benois, unul din negrii din liceul nostru, care făcea mare comerț cu de toate, un stilou străin, folosit un pic, dar marca Parker, foarte frumos. Și costa cincizeci de lei, mai ieftin decât stilourile noastre chinezești de o sută de lei.

      Fetele l-au împachetat frumos, cu fundiță, eu i-am scris câteva rânduri și, de ziua lui, i-am cântat  cu toții ”Mulți ani trăiască” și i l-am oferit!

      I-au dat lacrimile, ne-a mulțumit și ne-a spus că, pentru el, este primul mare cadou pe care l-a primit!

      - Ei, dar ați mai primit de la părinți, de la bunici ceva cadouri, nu?

      - Nu... Eu am crescut la casa copilului, mie nu mi-a dat nimeni nici un cadou!

      Am rămas uimiți, era o liniște s-o tai cu cuțitul, emoțiile umpleau aerul și sufletele noastre. M-am ridicat și m-am dus la el, l-am luat în brațe și atunci au sărit toți copii pe el, iar el, plin de lacrimi, zâmbea și ne ținea cu mâinile întinse, așa, ca o cloșcă cu puii ei... Și noi ne mai ascundeam câte o lacrimă, dar eram tare bucuroși de bucuria lui!

      Iar când ne așteptam mai puțin, apăru bucătăreasa cu un tort cu lumânări pe el, alături de pedagoga de la fete și nea Vasile, portarul. A fost așa emoționat că nu mai știa să zică decât mulțumesc și să zâmbească printre lacrimi! Un tort adevărat, pentru el...

      După un timp, câteva săptămâni cred, a venit miliția la internat pentru că unii copii se plângeau că le-au dispărut lucruri. S-a făcut un control la toate dulapurile elevilor și pedagogilor și s-au găsit, la acel Benois, negrul bișnițar, o parte din lucrurile furate și la pedagogul nostru un stilou furat din cancelarie. Era cel care-l cumpărasem noi drept cadou...

      A fost cercetat pentru acea problemă și urma să mai fie chemat la miliție.

      - Ce facem, măi băieți? Cum o rezolvăm? Că e păcat să fie considerat infractor pentru cadoul nostru?

      - Mai bine-i luam un fular! - spuse una din fete.

      - Ba mai bine mănuși...

      Ne-am sfătuit și am hotărât să rezolvăm situația. Eu m-am dus la miliție și am povestit cum am făcut noi cadou acel stilou, neștiind că este furat. Am scris pe o hârtie, cum ne-a pus milițianul, o declarație iar pedagogul a fost lăsat în pace. Iar o colegă de meditații, mai curajoasă, s-a dus la profesorul de limba română, păgubașul cu stiloul și i-a povestit cum de a fost găsit stiloul dânsului la pedagog, cât a fost de fericit când a primit cadoul din partea noastră, ce mai, totul, așa cum a fost! Impresionat, profesorul i-a lăsat stiloul pedagogului, și i-a urat să-i poarte noroc la admiterea la facultate, mai ales că vroia să devină tot profesor de română, ca și dânsul!

      Anii au trecut, viața și-a urmat cursul ei și, într-o zi, am găsit printre vechituri un caiet la sfârșitul căruia era o numerotare pe puncte a lecției de biologie... despre râmă! Dar scrisul nu era al meu, era al pedagogului. Și așa amintirile au reînviat în memoria mea și le-am pus repejor în aceste rânduri...

      Cu inima plină de drag și lumină pentru acel suflet minunat, am privit în sus și m-am rugat:

      - Dă, Doamne, ca un așa frumos suflet, să fie fericit, oriunde s-ar afla, să poată oferi din bunătatea inimii lui mai departe, așa cum ne oferise nouă, de-l îndrăgeau până și copii mai... necuminți!

Vizualizări: 96

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Negru pe alb !

Alătură-te reţelei Negru pe alb

Comentariu publicat de Viorel Croitoru pe Martie 1, 2018 la 3:54pm

Sunt tare feicit că amintirile mele au un pic de ”lipici” la suflete voastre dragi prieteni!

Mulțumesc mult pentru aprecieri!

Acu o să scriu mai mult, că am stilou nou! Ce drăguț gest...

Comentariu publicat de Pop Dorina pe Martie 1, 2018 la 7:44am

Pentru cursivitate, mesaj și nu în ultimul rând - pentru asemănarea autorului cu personajul (care poate l-a marcat) ofer și eu un cadou (virtual, nu din cancelarie... ) la început de primăvară și un gând bun.

Imagini pentru stilou de firmă

Comentariu publicat de Caleopi Efrem pe Februarie 28, 2018 la 6:51pm

Frumoase amintiri aveţi, şi foarte frumos ni le împărtăşiţi!

Comentariu publicat de Eugen Serea pe Februarie 28, 2018 la 5:01pm

Un text foarte bun, care ar merita din plin să-şi găsească locul într-un manual şcolar!

Comentariu publicat de Elena Mirca pe Februarie 28, 2018 la 1:30pm

Parca am fost in copilaria mea! 

Multumesc Viorel un text care merita citit.

cu drag.

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite mâine

Activitatea Recentă

Postare de log efectuată de BOGDANA ELENA SIMIONESCU
cu 10 minute în urmă
BOGDANA ELENA SIMIONESCU a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog idealuri în devenire a utilizatorului FLOARE ARBORE
cu 12 minute în urmă
Utilizatorului BOGDANA ELENA SIMIONESCU îi place postarea pe blog idealuri în devenire a lui FLOARE ARBORE
cu 14 minute în urmă
Lui Victor Bivolu i-a plăcut discuţia FARMECUL CARTOFILIEI – MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – LOCALITATEA ZĂLAN a lui Victor Bivolu
cu 1 oră în urmă
Victor Bivolu a contribuit cu răspunsuri la discuţia FARMECUL CARTOFILIEI – MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – LOCALITATEA ZĂLAN a utilizatorului Victor Bivolu în grupul SALONUL ÎNDELETNICIRILOR PLĂCUTE(HOBBY-URILOR
cu 1 oră în urmă
Victor Bivolu a adăugat 3 discuţii la grupul SALONUL ÎNDELETNICIRILOR PLĂCUTE(HOBBY-URILOR
cu 1 oră în urmă
Lui Victor Bivolu i-a plăcut discuţia ISTORIE ȘI CULTURĂ PRIN MEDALISTICĂ – LOCALITATEA ONEȘTI a lui Victor Bivolu
cu 1 oră în urmă
Victor Bivolu a contribuit cu răspunsuri la discuţia ISTORIE ȘI CULTURĂ PRIN MEDALISTICĂ – LOCALITATEA ONEȘTI a utilizatorului Victor Bivolu în grupul SALONUL ÎNDELETNICIRILOR PLĂCUTE(HOBBY-URILOR
cu 1 oră în urmă
Lilioara Macovei a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Paradoxala vină a utilizatorului Eugen Serea
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului Lilioara Macovei îi place postarea pe blog Paradoxala vină a lui Eugen Serea
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului Pop Dorina îi place postarea pe blog Paradoxala vină a lui Eugen Serea
cu 2 ore în urmă
Utilizatorului Eugen Serea îi place postarea pe blog idealuri în devenire a lui FLOARE ARBORE
cu 3 ore în urmă

Insignă

Se încarcă...