Am hotărât, părinţii fiind de acord, că este cazul să părăsesc satul nostru şi să-mi fac un rost la oraş. Am pregătit geamantanul şi cu adresa unei verişoare îndepărtate a mamei, unde urma să stau, am părăsit satul natal în timp ce îngânam un cântecel adecvat:

În acest sat m-am născut,

În acest sat am crescut,

În sat eu am învăţat

Şi acuma am plecat.

Am trecut în drumul meu pe lângă Castelul medieval, mare şi impunător care va fi reparat şi va arăta ca în urmă cu peste 200 de ani devenind emblema localităţii noastre. Cu anii s-a degradat şi în plus în anii comunismului în curtea lui se reparau tractoare şi combine. Îmi imaginez ce făceau în interior în ceastă perioadă. Spuneau bătrânii că au dat foc la bibliotecă, au dezmembrat pianul şi alte grozăvii. Am păşit mâhnit mai departe. Cu autobuzul am făcut 45 de minute până la oraş. Cu adresa viitoarei gazde în mână, am parcurs străzile marelui şi frumosului oraş (aşa mi se părea mie), când după un colţ apare un munte. Mirat îi spun unui trecător:

– La şcoală, pe hartă, nu apare niciun munte în oraşul dumneavoastră!

– Este munte, tinere, dar e un munte de gunoaie.

Am găsit-o pe ruda noastră, stătea la bloc la etajul opt, iar liftul era defect. Eu ca eu, dar dânsa mai era şi în vârstă. M-a cazat, am mai vorbit de una, de alta. Apoi mi-a pregătit camera  unde voi dormi în perioada cât voi munci în oraş. Am făcut şi un duş cu apă rece (apa caldă nu are puterea să urce aşa sus). La oraş te căleşti mai ceva ca la ţară.

 A doua zi m-am dus la biroul de angajări. În faţa mea un ţăran mai în vârstă dintr-un sat vecin.

Se uită funcţionarul în dosarul omului şi zice:

– Şi cam ce ştii să faci, nea Ilie?

– Nu sunt nea Ilie cu dumneata, sunt domnul Ilie.

Ia te uite, îmi zic în gând, broasca când ajunge la oraş se numeşte batracian.

Eu am fost angajat repede, am trecut cu brio şi proba practică, fiind elev silitor la Şcoala profesională pe care am urmat-o.

Vecin de etaj era un tânăr ţăran dintr-un sat vecin cu satul meu. M-am împrietenit cu el şi mi-a spus că este poet. A venit la oraş să cânte viaţa ţăranului de la sat (!). Mi-a citi şi mie două poezii. Am reţinut versurile:

Leliţa-i o poezie

Îmbrăcată-aşa în ie.

 În fond, fie că e de la ţară, fie de la oraş, românul s-a născut poet. Am auzit undeva o zicală hazlie: din doi români, trei sunt poeţi!

La sfârşit de săptămână, am aflat că aici se numeşte week-end, am ieşit în oraş să mă plimb.

La noi la ţară nici nu există week-endul ăsta, ţăranul e pe câmp şi în ogradă şapte zile din şapte.

Urmau alegerile de primar şi peste tot erau afişe cu zeci de candidaţi.

– La ce vă trebuie atâţia primari, întreb eu în glumă un trecător? La noi avem unul singur şi bun, de foarte mult timp.

– Ehei, tinere, crezi că de grija noastră se înghesuie atâţia?

Nu am prea înţeles aluzia şi am intrat într-un restaurant din centru să mănânc ceva. Am comandat un peşte şi după ce am gustat o bucăţică am chemat ospătarul.

– Sunt aici de o săptămână şi îmi pare rău că n-am venit din prima zi.

– Vă mulţumim că ne apreciaţi!

– Nu, să fi venit din prima zi să mănânc acest peşte.

M-am aşezat pe o bancă în parc să mă relaxez şi să ascult ciripitul păsărilor de care îmi era tare dor. În jurul băncii morman de coji de seminţe şi resturi de ambalaje. Probabil că aşa marchează unii orăşeni trecerea lor pe acolo. Nu au trecut decât două minute şi a început un zgomot infernal. Veniseră nişte muncitori cu drujbe şi au început să taie copacii falnici.

– Ce se întâmplă, întreb un muncitor?

– Avem aprobare să pregătim terenul. Aici se va face un bloc şi o parcare.

 Mi-au venit în minte pădurile din sat, unde ne aciuiam când eram copii, ascultând trilurile de privighetori şi foşnetul frunzelor în bătaia vântului.

Am plecat nedumerit şi când am trecut strada era să cad într-un şanţ pe care îl tăiau alţi muncitori de-a latul străzii. Mi-au spus că dezgroapă o conductă pentru că săptămâna trecută altă echipă a îngropat o ţeavă cu diametru mult prea mic.

 Pe una din străzi am zărit clădirea unei şcoli. Curtea era mare, străjuită de arbori şi pe lângă gard tufe de trandafiri. Elevii erau în pauză. Unii alergau, alţii discutau cum făceam şi noi la gimnaziul din sat. Într-un colţ, după nişte tufe am zărit peste gard un grup de elevi şi eleve care fumau. În alt colţ şi mai ferit câţiva elevi negociau şi probabil chiar au cumpărat de la un tânăr mai mare ca vârstă nişte pliculeţe. După cum se uitau speriaţi în jur presupun că se vindeau droguri. Mi-am adus aminte de iubiţii noştri profesori de la gimnaziu care ne-au sfătuit şi ne-au arătat pericolul fumatului, băuturii şi consumului de droguri, care ne pot distruge viaţa. Am părăsit în grabă locul pentru că au observat că cineva îi priveşte şi nu vroiam să dau de necaz.

 Pentru că m-am depărtat prea mult de gazda mea, am luat tramvaiul. În tramvai toate scaunele erau ocupate de tineri care butonau telefoane. Aveau şi căşti la urechi, probabil ascultau muzică. Bineînţeles erau şi bătrâni dar ei călătoreau în picioare. Chiar dacă le venea rău nu puteau să îi roage pe tineri să cedeze locul pentru că ei erau ”surzi” cu căştile acelea la urechi. Ce este mai interesant, nu le scot nici măcar când trec strada. Şi ce circulaţie este în oraş.

 Nu poţi înţelege cultura unui oraş până nu foloseşti sistemul de transport public.

 Am povestit asta şi prietenului meu, poetul, şi pe loc le-a dedicat un catren:

Un bătrân azi observai

Că l-a luat cu ameţeală,

Cum să stea jos, în tramvai,

Când elevii merg la şcoală?

 Auzind zgomot într-un magazin de la parter, am intrat şi eu să văd ce este. Foarte mulţi bărbaţi se luptau să apuce tigăi şi oale. Am înţeles că sunt la reducere, dar nu am înţeles de unde ştiau că le trebuie soţiilor aşa ceva. La noi în sat se cumpără numai ce ai nevoie.

 Aşa mulţi câini nu am văzut nici în curţile din sat. Unii în lesă, dar alţii vagabonzi. Şi multe pisici. Iar la vreme de iarnă chiar şi urşi. La noi urşii fură oile de pe imaş, aici iau masa în oraş. Şi gazda mea are doi pisoi. De ce o fi nevoie de animale la oraş? Probabil s-a pierdut ceva cu venirea la oraş şi mulţi vor să recupereze.

 Tot plimbându-mă s-a lăsat noaptea. Am privit în sus să văd stelele, fiindcă era senin, dar nu am reuşit. Orăşenilor, le este din ce în ce mai greu să admire bogăţiile cereşti, căci lumina oraşelor în timpul nopţii e din ce în ce mai puternică. Nici legătura cu pământul nu mai există la oraş. Între om şi pământ este beton şi asfalt. Şi străzile acestea lungi şi drepte. Mai frumoase şi mai romantice sunt la noi acele uliţe întortocheate.

 După trei săptămâni nu am mai rezistat şi am luat autobuzul înapoi spre casă. Trei săptămâni am fost chiriaş într-un ţinut străin.

 Satul meu meleag străbun, când mă-ntorc la tine-i fericirea pe pământ. Abia aştept să simt sub tălpi iarba rece, mătăsoasă. Să merg iară la pădure să mă culc pe spate printre păpădii şi să privesc coroanele maiestoase ale arborilor.

 Pădurea e izvor de viaţă, şi-n ea au mers strămoşii mereu. Iar muşchiul jilav mi-aminteşte  de imagini uitate din copilărie.

 Noaptea să mă culc în şură şi să admir luna şi stelele care strălucesc cum numai la noi întâlneşti.

Şi mai mi-e dor de părinţi, de vecini, de prieteni. Câţi au mai rămas, că prea au plecat mulţi la oraş. Măcar aceştia să afle de la mine ce înseamnă viaţa în aşa zisă civilizaţie urbană. Şi mai mult ca sigur nici eu nu mă voi întoarce. Găsesc eu ce să fac la mine în sat că de muncă nu mă plâng.

Vizualizări: 80

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Negru pe alb !

Alătură-te reţelei Negru pe alb

Comentariu publicat de BIDULESCU CONSTANTIN pe Ianuarie 22, 2020 la 9:21pm

Mulţumesc, doamnelor Lilioara şi aDa.

Comentariu publicat de Lilioara Macovei pe Ianuarie 22, 2020 la 9:03pm

Eu am descoperit talentul dvs. de bun exportator de scris frumos, curat și plin de savoare.

L-am luat pentru revistă, deși este postat în august.

Comentariu publicat de aDa nemescu pe Ianuarie 22, 2020 la 6:40pm

Am citit cu emoții. Nici nu bănuiți.

Cu fiori, mă  regăsesc , aveam 14 ani când am venit în capitală și aici am rămas.  Acum sunt un hibrid, cu dorul de copilărie undeva in sân, 

Lânga inimă. 

 Un text mustind de umor, dar un umor ce doare.

Considerație!

Comentariu publicat de BIDULESCU CONSTANTIN pe Ianuarie 22, 2020 la 6:30pm

Mulţumesc, domnule Caracas. Mă bucur că v-a plăcut mica mea istorioară.

Comentariu publicat de Mircea Florin Caracas pe Ianuarie 22, 2020 la 5:50pm

După trei săptămâni nu am mai rezistat şi am luat autobuzul înapoi spre casă. Trei săptămâni am fost chiriaş într-un ţinut străin.
Satul meu meleag străbun, când mă-ntorc la tine-i fericirea pe pământ. Abia aştept să simt sub tălpi iarba rece, mătăsoasă. Să merg iară la pădure să mă culc pe spate printre păpădii şi să privesc coroanele maiestoase ale arborilor.
Pădurea e izvor de viaţă, şi-n ea au mers strămoşii mereu. Iar muşchiul jilav mi-aminteşte de imagini uitate din copilărie.

MINUNAT 

Comentariu publicat de constantinescu rodica pe August 2, 2019 la 8:38pm

"Tot plimbându-mă s-a lăsat noaptea. Am privit în sus să văd stelele, fiindcă era senin, dar nu am reuşit. Orăşenilor, le este din ce în ce mai greu să admire bogăţiile cereşti, căci lumina oraşelor în timpul nopţii e din ce în ce mai puternică. Nici legătura cu pământul nu mai există la oraş. Între om şi pământ este beton şi asfalt. Şi străzile acestea lungi şi drepte. Mai frumoase şi mai romantice sunt la noi acele uliţe întortocheate."

Mi-ati readus în suflet, clipele nepereche trăite în satul bunicilor şi aţi reliefat cu har  viaţa urbană, uneori prea searbădă şi fără repere morale, citit cu sufletul!

Comentariu publicat de BIDULESCU CONSTANTIN pe August 2, 2019 la 7:59am

Mulţumesc Eugen şi d-na Arbore.

Comentariu publicat de Eugen Serea pe August 2, 2019 la 7:29am

O percepție atentă și amănunțită a realității, cu un desăvârșit echilibru și un înalt simț valoric...

Comentariu publicat de FLOARE ARBORE pe August 2, 2019 la 6:16am

semn de lectura placuta. felicitari.

Pentru suflet

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Activitatea Recentă

Utilizatorului Mircea Florin Caracas îi place postarea pe blog Moartea căprioarei ( după Nicolae Labiș) a lui Elena Roșca
cu 22 minute în urmă
Lui Mircea Florin Caracas i-a plăcut discuţia 23 februarie "CONCURSUL SĂ NE CUNOAȘTEM ȚARA!" a lui Victor Bivolu
cu 24 minute în urmă
Catalina Besliu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Lumânari a utilizatorului Cristian Je
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului Catalina Besliu îi place postarea pe blog Lumânari a lui Cristian Je
cu 1 oră în urmă
Catalina Besliu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Conștiință a utilizatorului Cristi B
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului Catalina Besliu îi place postarea pe blog Conștiință a lui Cristi B
cu 2 ore în urmă
Catalina Besliu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Frumoșii nebuni ai poeziei - Cătălina Beșliu -despre a arde... oare? (audio) a utilizatorului Florin Alexandru Stana
cu 2 ore în urmă
Utilizatorului Catalina Besliu îi place postarea pe blog Frumoșii nebuni ai poeziei - Cătălina Beșliu -despre a arde... oare? (audio) a lui Florin Alexandru Stana
cu 2 ore în urmă
Catalina Besliu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Și fără teamă tot așa.... a utilizatorului Catalina Besliu
cu 2 ore în urmă
Catalina Besliu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog despre a arde...oare? a utilizatorului Catalina Besliu
cu 2 ore în urmă
Victor Bivolu a contribuit cu răspunsuri la discuţia Lanţul catrenelor umoristice a utilizatorului BIDULESCU CONSTANTIN în grupul Salonul UMORULUI
cu 5 ore în urmă
ELENA AGIU-NEACSU a contribuit cu răspunsuri la discuţia Lanţul catrenelor umoristice a utilizatorului BIDULESCU CONSTANTIN în grupul Salonul UMORULUI
cu 6 ore în urmă
Victor Bivolu a contribuit cu răspunsuri la discuţia Lanţul catrenelor umoristice a utilizatorului BIDULESCU CONSTANTIN în grupul Salonul UMORULUI
cu 6 ore în urmă
Utilizatorului Cristi B îi place postarea pe blog Fiorul a lui BOGDANA ELENA SIMIONESCU
cu 9 ore în urmă
Postare de log efectuată de Cristi B
cu 9 ore în urmă
Utilizatorului Cristi B îi place postarea pe blog despre a arde...oare? a lui Catalina Besliu
cu 9 ore în urmă
aDa nemescu a contribuit cu răspunsuri la discuţia Constantin Brâncuși, sculptorul sufletului românesc a utilizatorului Lilioara Macovei
cu 9 ore în urmă
Postare de log efectuată de BOGDANA ELENA SIMIONESCU
cu 9 ore în urmă
Mircea Florin Caracas a contribuit cu răspunsuri la discuţia 23 februarie "CONCURSUL SĂ NE CUNOAȘTEM ȚARA!" a utilizatorului Victor Bivolu în grupul SALONUL CONCURSURILOR
cu 10 ore în urmă
Pop Dorina a contribuit cu răspunsuri la discuţia 23 februarie "CONCURSUL SĂ NE CUNOAȘTEM ȚARA!" a utilizatorului Victor Bivolu în grupul SALONUL CONCURSURILOR
cu 11 ore în urmă

Insignă

Se încarcă...