Mă, fraţâlor, ascultaţ’ la mine-acilea, nu vă paie lucru de glumă....Iauz’ ce păţâi cu Sucă al mio când cu aviara, de muriră puii, de... Nici una, nici doauă, zâce, nea Mărine, om m-am făcut! Stai, mă, locului , zâc, da’ ce crez’, că fu al dreacu’ să m - asculte? Nţ! Cum zâsă, cum îl şi văzui cu pompa la spinare, că-ncepu dintâi cu găinile noastre, ca, de izemplu, zâce...Mă, fi-ţ-ar izemplu-al dreacu’, cătai io să-l lămuresc, da’ crez’ c-avusăi cu cine!? Nea ! Răci gura de pomană....Prinde orbu’, scoate-i ochiii...Cum zâse, cum se şi dusă, de ne lăsă cu mâna la inimă, fără un choir de pui, auz’, de mâncăm şi astăz’ mortăciuni ... Trimite lu’ mumă-sa ştambă de fuştă din când în când... Ca să ştim că n-a murit, cre’că...Al dreacu’ Sucă...S-ajunsă ! Vez’ cum e omu’ nostu!? Cum răsare o ţâră din bălegar, cum nu-i mai ajungi cu prăjina la nas...Mă, fi-ţi-ar căţaua a dreacu’, scutură, mă, treanţa din gunoiu’ tău...
Da’ ştiţ’ cum e...Toate până într-o zî...Ca la freo trei luni ne pomenim cu el acas’, slab, tras la faţă, leşinat, ce mai...Îu, Doamne ia-mă, se scherie Veta, muiere, de, ce păţâş’, nică? Pe dreacu’, zâc, îl mai întrebi... Scherbe o găină şi fă-i o supă, nu vez’ că e mort de foame!? Şi aşa şi făcu, da’ el nu scotea grai...Las’ că vorbeşte el, zâc, o să spună şi ţâţa de-a supt-o ... Lasă-l să-şi vină-n minţ’...
De-aia vă zâc, mă, fraţâlor, aveţ’ grijă să nu intraţ’ în belea că Sucă îi pusă moţ...O dată-l lăsai mintea lui şi...Mă, stăi în banca ta, mă, da’ el nimic...Parcă avu fermece...Şi Veta îi ţânu parte, de s-alese prau’... Auz’ la ea, să lăsăm băiatu’ să-şi facă un rost... Unde e rostu’ ăla că io ţî-l mănînc cu fulgi cu tot ...Dreacu’ i-o mai lăsa de-acu-ncolo de capu’ lor...
Ete-aşa cu aviara.... Arsărăm mândreaţă de găini ca să facă bani oareşcine, că nu doar eu şi cu mata... Sucă ? O rotiţă într-un angrenaj... Dreacu-l mai bagă-n samă...
Să fiţi iubiţi ! La mulţi ani !