Istoria acestei școli este una de lungă durată, ea fiind înființată în anul 1867 ca și școala de fete, urmând ca abia după reforma școlară din 1948 unitatea să devină Școala Elementară cu clasele I-VIII. Din anul 1956 aceasta a devenit unitate mixtă (fete și băieți) și a luat denumirea de Școala Elementară Nr.1 – Moinești, urmând să fie cunoscută sub acest nume până în data de 15 decembrie 1993 când, printr-o dispoziție a I.S.J. Bacău, a devenit Școala "Ștefan Luchian". Generații întregi de moineșteni au luat startul în viața pe băncile acestei școli și mulți dintre ei au ajuns grație educației primite să reprezinte cu cinste orașul și să se facă remarcați chiar și dincolo de granițele României. Probabil mulți dintre ei își amintesc cu nostalgie de cei opt ani petrecuți pe băncile acestei instituții dar, probabil și mai mulți își amintesc de orele de sport și pauzele petrecute în curtea acestei școli. 

Ştefan Luchian a fost un pictor român, supranumit “poetul plastic al florilor”, care s-a născut la data de 1/13 februarie 1868 la Ștefănești, județul Botoșani (pe Prut), ca fiu al maiorului Dumitru Luchian şi al Elenei Chiriacescu, și a decedat la data de 28 iunie/11 iulie 1916 la București. Tatăl său a fost comandantul Batalionului nr. 3 de grăniceri si bun prieten cu Alexandru Ioan Cuza. În aprilie 1873, Ştefan Luchian împreună cu familia sa s-au mutat la București într-o casă, pe care au cumpărat-o pe strada Popa Soare nr.15, în vechea şi pitoreasca mahala a Mântulesei. Vocaţia viitorului pictor s-a declarat încă din copilărie. Artistul a început să picteze încă din vremea în care a urmat cursurile primare la Şcoala din Tabaci. Mai apoi a continuat ca elev al Liceului Sfântul Sava, unde a făcut trei clase gimnaziale. Ştefan Luchian a rezistat cu încăpăţânare eforturilor mamei sale de a-l înscrie la şcoala militară, astfel că s–a înscris în septembrie 1885 la clasa de pictură a Școlii Nașionale de Arte Frumoase (Şcoala de belle-arte), pe care a absolvit-o în anul 1889. Aici a obţinut medalia de bronz pentru un Cap de expresie şi un Studiu după natură. Profesorii săi au fost Gheorghe Tăttărescu, Theodor Aman și Constantin I. Stăncescu. Paralel cu Şcoala de Arte Frumoase a urmat şi cursurile clasei de flaut a Conservatorului bucureștean. Luchian a dorit toată viaţa să cânte la vioară şi aşa cum a declarat el însuşi, a suferit toată viaţa că nu putea să execute tremurătura coardei. În toamna anului 1889 a plecat la Munchen şi a studiat două semestre la Academia de Arte Frumoase, unde i-a avut profesori pe Johann Caspar Herterich și  Ludwig Herterich. A revenit în ţară în 1890 unde a participat la prima expoziţie a societăţii de artă Cercul artistic.Anul următor a plecat la Paris la Academia Julian, unde a studiat la atelierul lui William-Adolphe Bouguereau. Din cauza morţii mamei sale petrecută pe data de 9 februarie 1892, Ştefan Luchian a revenit la Bucureşti şi s-a dedicat picturii. 

Moinești, în limba maghiară – Mojnesteste un municipiu în județul Bacău care include și localitatea Găzărie. Municipiul se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile Tazlăului Sărat și ale afluentului acestuia, pârâul Gâzu. Este străbătut de șoseaua națională DN2G, care îl leagă spre sud-vest de Comânești și spre est de Bacău. La recensământul din anul 2011 municipiul număra 21787 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002), dintre care: români – 88,97%, romi – 5,08% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a municipiului Moinești, astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 87,03%, romano catolici – 4,86%, penticostali – 1,49% și restul – nedeclarată sau altă religie. Prima atestare documentară a orașului datează din anul 1467. În această localitate s-a format o mare comunitate evreiască, ce a rezistat până la instaurarea comunismului.Din orașul Moinești a emigrat, în anul 1882, primul grup de evrei sioniști care a inițiat colonia evreiască Roș Pina din Palestina.Zona orașului Moinești dispune de resurse naturale precum petrol, gaze naturale, sare și material lemnos. Orașul a cunoscut o perioadǎ de înflorire economică în perioada anilor 1950 – 1980, ca urmare a dezvoltării extracției petrolului. 

***

https://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2019/08/brandenberg-aust... 

 

 

Vizualizări: 12

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Când e vorba de turism nu mă gândesc niciodată la Moinești. Am văzut că orașul a fost prezent în viața și pictura lui Luchian. Îmi imaginez că au și ceva puncte de interes cultural legate de personalitatea acestuia. Mă duc să mă informez!

Utilă prezentarea video!

Zile de naştere

Astăzi nu este ziua de naştere a nimănui

Activitatea Recentă


Administrator
Zarra a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog îmi place cum taci a utilizatorului paparuz adrian
cu 2 minute în urmă

Administrator
Zarra a adăugat o discuţie la grupul
cu 9 minute în urmă
Postări de log efectuate de paparuz adrian
cu 1 oră în urmă
paparuz adrian a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog ultimul noiembrie a utilizatorului paparuz adrian
cu 1 oră în urmă
Lui Pop Dorina i-a plăcut videoclipul lui Rodica N Cernea
cu 4 ore în urmă
Utilizatorului Pop Dorina îi place postarea pe blog Pictorul  Baruch Elron – Despre o expoziție si două albume de artă a lui adrian grauenfels
cu 4 ore în urmă

Administrator
Zarra a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iartă-mă că exist... a utilizatorului Zarra
cu 4 ore în urmă

Administrator
Zarra a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iartă-mă că exist... a utilizatorului Zarra
cu 4 ore în urmă
MARILENA VELICU a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog CĂ TU N-AI FOST CE  EU AM VRUT a utilizatorului MARILENA VELICU
cu 4 ore în urmă

Administrator
Zarra a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iartă-mă că exist... a utilizatorului Zarra
cu 5 ore în urmă
Utilizatorului Pop Dorina îi place postarea pe blog Iartă-mă că exist... a lui Zarra
cu 5 ore în urmă

Administrator
Utilizatorului BIDULESCU CONSTANTIN îi place postarea pe blog Iartă-mă că exist... a lui Zarra
cu 5 ore în urmă

Insignă

Se încarcă...