Începând cu data de 30 mai 2019, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic mondial un set de monede comemorative cu tema Vizita Apostolică a Sanctității Sale Papa Francisc în România.

Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:

Monedă de aur: valoare – 500 lei, puritate – 99,9%, formă – rotundă, diametru – 35 milimetri, greutate – 31,103 grame, calitate – proof, cant neted, tiraj – 500 bucăți și preț unitar de achiziționare fără TVA – 8660 lei

Moneda pentru colecționare: valoare – 50 bani, compoziție - Cu80Zn15Ni5, formă – rotundă, diametru – 23,75 milimetri, greutate – 6,1 grame, grosime la chenar – 1,9 milimetri, calitate – proof, cant - inscripționat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte, tiraj – 10000 bucăți și preț unitar de achiziționare fără TVA – 10,3 lei

Moneda pentru circulație: valoare – 50 bani, compoziție - Cu80Zn15Ni5, formă – rotundă, diametru – 23,75 milimetri, greutate – 6,1 grame, grosime la chenar – 1,9 milimetri, calitate – necirculată, cant - inscripționat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte și tiraj – 1 000 000 bucăți.

Aversul tuturor monedelor prezintă imagini ale unor lăcașuri de cult și numele localităților unde se află acestea, respectiv Catedrala Sfântul Iosif - ,,BUCURESTI”, Sanctuarul marian - ,,SUMULEU CIUC”, Catedrala Sfânta Treime - ,,BLAJ”, Catedrala Sfânta Fecioară Maria, Regină - ,,IASI”, care vor fi vizitate de Sanctitatea Sa Papa Francisc, inscripțiile în arc de cerc „ROMANIA” și anul de emisiune „2019”, stema României și valoarea nominală „500 LEI”. Pe aversul monedei pentru colecționare, undeva în dreapta, sub cuvântul IAȘI este aplicată litera mare de tipar – n încercuită, ca semn de recunoaștere, față de cea pentru circulație. Reversul comun tuturor monedelor prezintă portretul și blazonul Sanctității Sale Papa Francisc și inscripțiile în arc de cerc ,,VIZITA APOSTOLICA A SANCTITATII SALE PAPA FRANCISC IN ROMANIA”, perioada vizitei ,,31 MAI-2 IUNIE”, deviza acesteia ,,SA MERGEM IMPREUNA!”.

Catedrala romano-catolică „Sfântul Iosif" a fost construită între anii 1875 – 1883 după planurile arhitecților Friedrich Schmidt din Viena și Carol Benesch. Stilul construcției aparține istorismului și împrumută mai ales caracteristici ale stilului romanic, cu unele elemente gotice. Clădirea are 40 de metri în lungime și 22 metri pe lățime. Catedrala a fost consacrată de arhiepiscopul Ignatius Paoli, la data de 15 februarie 1884; au fost prezenți „toți preoții Arhidiecezei, toți seminariștii, întregul corp diplomatic acreditat la București, președintele Consiliului de Miniștri, președintele Senatului, primarul Capitalei și mulți alții. Mihail Kogălniceanu, impresionat de măreția lăcașului de cult catolic avea să declare în același an, de la tribuna Parlamentului, că „este cel mai frumos edificiu religios care există în România. Hramul catedralei a fost ales în cinstea Sfântului Iosif, logodnicul Fecioarei Maria. Sărbătoarea hramului catedralei este anual în ziua de 19 martie. Piatra folosită la construcție a fost adusă din carierele de la Rusciuc (Bulgaria), iar cărămizile au fost achiziționate din București și localitățile învecinate. Lucrările de construcție au început în zona absidei altarului, cu ample amenajări pentru consolidarea terenului și ridicarea nivelului acestuia. Lipsa de fonduri și izbucnirea războiului pentru independență din 1877, a făcut ca lucrările să înainteze foarte greu, în etape, până în anul 1883. În toamna târzie a acestui an construcția a fost încheiată. La ridicarea palatului arhiepiscopal, în anul 1925, s-a construit un turn în care au fost montate cele șase clopote ale catedralei. Structura de rezistență a catedralei este pusă însă în pericol de construirea, începând cu finalul anilor '90 ai secolului XX, la mai puțin de zece metri de clădire a unui bloc de birouri, denumit Cathedral Plaza, clădire a cărei construcție a fost declarată ilegală în justiție. Altarul principal al Catedralei a fost executat la Roma, din marmură albă de Carrara, după planurile arhitecților Friedrich Schmidt și Carol Benesch, și apoi montat la București de specialistul Niccolo Orassi. Tâmplăria tavanului aparent a fost executată la Brașov. Firma Mayer din Munchen a executat vitraliile originale, distruse la bombardamentele din data de 4 aprilie 1944, cele opt tablouri mari dintre ferestrele absidei cu scene din viața Sfântului Iosif și a Sfintei Familii, cele șapte medalioane de pe pereții navei centrale, mozaicul „Maica Domnului” și cei doi îngeri de deasupra portalului exterior al Catedralei, ca și sculpturile din lemn ale amvonului și ale băncii pentru Sfânta Împărtășanie. Pictura decorativă a navei centrale a Catedralei a fost executată de către Georg Roder din München, iar pictorul Fr. Elsner a executat pictura decorativă din capela baptisteriului și din navele laterale ale Catedralei. Îmbrăcarea în stucatură a colonadelor, stâlpilor și a pereților este opera atelierului italian al fraților Aterio. Vitraliile actuale sunt concepute și executate de cuplul Natalia și Ion Brodeală în 1980. Rozeta mare de deasupra orgii, vitraliul corului și cel al baptisteriului sunt executate în anul 1985 de artistul Dorin Dănilă. Policandrele de deasupra altarului principal și sfeșnicul pentru lumânarea pascală au fost cumpărate de la Paris. Orga catedralei este una dintre cele mai bune orgi de concert din România. Ea este acționată de un sistem electropneumatic, are 3 claviaturi, 3375 de fluiere, 54 registre principale și 36 registre auxiliare, cu posibilitățile ample de combinații necesare practicii concertante. Orga a fost construită și montată de firma L. Wegenstein din Timișoara,  în anul 1930, înlocuind orga montată în 1892 de firma Merklin din Paris. Între octombrie 2009 și aprilie 2010 a fost restaurată de către constructorul de orgi elvețian Ferdinand Stemmer de la atelierul de orgi din Hărman (jud. Brașov). Catedrala este situată în Bucureşti, sectorul 1, strada General Berthelot la nr. 19. 

Catedrala Sfânta Treime din Blaj este un valoros edificiu baroc,  construit între anii 1741 – 1749 după planurile arhitecților vienezi Anton și Johann Martinelli.  Aceștia au folosit ca sursă de inspirație Biserica Iezuiților din Cluj, prima biserică catolică ridicată în Transilvania după Reformă. Lăcașul de cult este catedrală arhiepiscopală majoră a Bisericii Române Unite cu Roma și monument istoric clasat în grupa „A” „monumentele istorice de valoare națională și universală”. Episcopul Ioan Inocențiu Micu Klein a încheiat pe 30 martie 1738 un contract cu Johann Martinelli, arhitectul curții imperiale din Viena, pentru realizarea catedralei, a școlilor și Mănăstirii Sfintei Treimi, contra sumei de 61.000 de florini austrieci. În anul 1748 construcția a fost terminată, rămânând de executat finisajele. Catedrala a fost sfințită de episcopul Petru Pavel Aron, succesorul fondatorului său, în anul 1756. Construcția a fost extinsă în anul 1838, când i-au fost adăugate cele două turnuri monumentale. Alături de Academia Teologică domină piața centrală a municipiului Blaj. Pictura cupolei datează din anii 1748-1749 și este realizată în patru registre, în stil bizantin cu accente realiste. În primul registru este reprezentat Isus ca mare arhiereu, înconjurat de papii Silvestru I. Grigore cel Mare, Clement I, Martin I, Ipolit, Leon cel Mare, Anastasie I și Ioan al VIII-lea. Portretele celor opt papi au fost pictate de Iacob Zugravul, după modelul realizat de Grigore Ranite în Biserica Sf. Paraschiva din Rășinari.  Semnătura lui Iacob Zugravul („Iacov Zugraf”), fiul preotului unit Radu din Rășinari, se află în lanternou, sub picioarele apostolului Simon.  În registrul al doilea este reprezentată Liturghia Îngerească. Registrul al treilea redă ciclul praznicelor: Nașterea Fecioarei Maria, Intrarea în Biserică a Fecioarei Maria, Buna Vestire, Nașterea lui Isus, Botezul lui Isus, Întâmpinarea Domnului, Duminica Floriilor, Învierea Domnului, Înălțarea la Cer, Sfânta Treime, Schimbarea la Față și Adormirea Maicii Domnului. Registrul al patrulea evocă de asemenea scene din viața Mântuitorului.  Iconostasul a fost realizat în perioada următoare. A fost sculptat în lemn de tei la Târgu Mureș de către tâmplarul Aldea. Iconostasul a fost adus la Blaj pe bucăți, cu carul, și așezat în catedrală. Icoanele au fost pictate de meșterul Ștefan Tenețchi din Arad, în anul 1765. Nicolae Iorga a apreciat acest iconostas (catapeteasmă) ca fiind „desigur cea mai impunătoare prin întindere și bogăție din toată românimea”. În altar se găsesc trei picturi executate de Raicu: Coborârea Sfântului Spirit, în absidă: Botezul lui Isus în Iordan, în partea dreaptă, iar în stânga, la masa proscomidiei, Punerea lui Isus în mormânt. Pe pereții exteriori ai scării amvonului se află picturi pe lemn, realizate tot de Raicu, reprezentând pe  Vasile cel Mare arhiepiscopul Cezareei Capadociei; Sfântul Grigore Dialogul, papă al Romei și Ioan Gură de aur, arhiepiscopul Constantinopolului, iar pe exteriorul amvonului propriu-zis se află icoanele celor patru evangheliști. Masa altarului și iconostasul au fost sfințite la  14 septembrie 1765 de episcopul Atanasie Rednic.

Catedrala "Sfânta Fecioară Maria, Regină" din Iași este o biserică romano-catolică construită în perioada 1992 – 2005, cu rolul de a servi drept catedrală episcopală. Ea se află situată pe Bulevardul Ștefan cel Mare nr. 26. Având în vedere că vechea catedrală episcopală devenise neîncăpătoare s-a dec is construirea uneia mai mari.Până în decembrie 1989 acest deziderat nu s-a putut realiza din cauza opoziției regimului comunist față de biserică. Abia la 15 august 1990, în mijlocul curții actuale a Episcopiei, înspre sud, a fost pusă piatra de temelie a noului lăcaș de către episcopul Petru Gherghel.Prefectura județului Iași a dispus sistarea lucrărilor după câteva luni argumentând că biserica este prea aproape de Bulevardul Ștefan cel Mare și afectează astfel vizibilitatea clădirilor existente în perimetrul respectiv. Episcopia a stabilit o nouă locație pentru catedrală, tot în interiorul curții, dar mai în spate. Noul proiect a fost realizat de arhitectul Gheorghe Hereș. În august 1992 s-a început turnarea fundației, iar în octombrie 1993 construcția ajunsese deja la cota zero. Începând de atunci, a fost amenajat subsolul clădirii pentru a se oficia liturghii. Prima liturghie a fost celebrată la Crăciunul anului 1993 în subsolul catedralei. Înălțarea lăcașului de cult a fost finalizată în iunie 1998, aici fiind celebrată prima liturghie la 24 iunie 1998, prilej cu care PS Petru Gherghel a hirotonit 12 preoți. În anii următori, s-au realizat lucrări la acoperiș, la finisarea bisericii pe exterior și interior și la mobilare.La data de 1 noiembrie 2005 a avut loc slujba solemnă de consacrare a altarului și de sfințire a Catedralei "Sfânta Fecioară Maria, Regină" de către PS Petru Gherghel. La această liturghie solemnă au concelebrat 23 de episcopi (ÎPS Jean-Claude Perisset, nunțiu apostolic în România și Republica Moldova; toți episcopii romano-catolici și greco-catolici din România, episcopi din Italia, Polonia, Elveția, Norvegia, Germania, Austria, precum și ÎPS Daniel Ciobotea, mitropolit ortodox al Moldovei și Bucovinei) și au participat peste 200 de preoți din dieceză și din afara acesteia și peste 3.500 de persoane. Cu acest prilej, au fost așezate relicve ale sfinților la piciorul altarului construit în formă de potir. De asemenea, au fost conferite diplome de onoare sau de merit celor care au contribuit la construirea catedralei.Catedrala Sfânta Maria Regină din Iași are o formă circulară, cu 24 de ogive și cu o cruce înaltă de 10 metri în vârf, în partea centrală a cupolei. Dimensiunile sale sunt următoarele:

  • diametrul exterior - 38 metri
  • diametrul cupolei centrale - 24 metri
  • înălțime interioară la perimetru cu tot cu balcoane - 11 metri
  • înălțimea până la cornișă - 12.8 metri
  • înălțimea interioară până sub cupolă - 16 metri
  • înălțimea până la baza crucii - 26 metri
  • înălțimea până la vârful crucii - 36 metri

După construirea catedralei, a fost reamenajată curtea interioară a Episcopiei. S-a amenajat intrarea dinspre Str. Colonel Langa, curtea fiind împrejmuită de un gard din metal sau din piatră; a fost amenajat un spațiu verde central de forma unui pește, restul spațiului fiind din beton amprentat sau din pavele. Catedrala are o cupolă de tip calotă, cu 24 de ferestre de tip ogival, ce se sprijină pe patru stâlpi. Biserica are vitralii așezate pe trei registre reprezentând teme legate de creație, alianță, sacramente, misterele Rozariului. Intrarea în lăcașul de cult se face prin partea de est, dar mai există și o intrare secundară în partea de vest. În ambele părți ale intrării, se află săli "Mama și copilul". În interior, biserica are un spațiu central înconjurat de un hol semicircular. În spațiul central de la parter sunt dispuse 76 de bănci și patru confesionale din stejar, un baptisteriu pe partea dreaptă, la mijloc, și un tabernacol pe stânga, la mijloc. Pe balustrada balconului semircular de la etaj sunt amplasate mozaicuri cu cele 15 opriri ale Căii Sfintei Cruci. Pe peretele altarului se află o icoană din mozaic care o reprezintă pe Sfânta Fecioară Maria, Regină, încadrată de câte două mozaicuri care reprezintă scene din viața Sfintei Fecioare Maria. La baza mozaicului central se află tabernacolul principal. De o parte și de alta a altarului sunt dispuse pupitre de unde se citesc lecturile din Evanghelie. La etaj se află balcoane pe întreg conturul, mai puțin pe conturul altarului. În fața altarului se află o orgă clasică (adusă din Germania (Rietberg),cu trei manuale, un pedalier, 3882 de tuburi și 43 de registre. Biserica are și un demisol, folosit ca sală de conferințe; câteva săli de cateheză și grupuri sanitare pe contur, în partea de sus a demisolului.

Mănăstirea franciscană de la Şumuleu Ciuc (cartier al municpiului Miercurea Ciuc), adăposteşte o statuie făcătoare de minuni a Maicii Domnului și de peste 450 de ani este centrul unuia dintre cele mai mari pelerinaje catolice din Europa. Sute de mii de credincioși vin în sâmbăta Rusaliilor să se roage la statuia Sfintei Fecioare în cel mai mare pelerinaj catolic din Europa Centrală şi de Est. Mănăstirea de la Sumuleu Ciuc aparţine franciscanilor observanţi, iar hramul este cel al Sfintei Fecioare Maria. Lăcașul datează din prima jumătate a secolului al XV-lea, când călugării franciscani au construit o biserică în stil gotic, care, în următoarele patru secole, a fost transformată, completată şi reconstruită de mai multe ori. Prima mențiune a mănăstirii a fost făcută în 1440, prin bula papei Eugen al IV-lea, care spunea că „se permit şapte ani de indulgenţă tuturor celor care sprijină cu orice donaţie biserica aflată în construcţie la Şumuleu Ciuc sau o vizitează în săptămâna sărbătorii vizitei Fecioarei la Elisabeta (2 iulie). Biserica gotică nouă avea inscripţionată pe faţada principală anul 1448, ca data terminării construcţiei”. Cu toate că vechea mănăstire a trecut prin multe, inclusiv incendierea de către tătari, statuia Fecioarei şi altarul Sfântului Anton au rămas neatinse de flăcări. Statuii îi sunt atribuite puteri tămăduitoare şi tot mai multe persoane vin la Şumuleu pentru a-i cere ajutorul. Cu această ocazie a apărut și pelerinajul de Rusalii, iar la sfârşitul secolului al XVIII-lea apare ideea construirii unei biserici de dimensiuni mai mari care să facă față numărului mare de pelerini. Piatra de temelie a actualei mănăstiri franciscane de la Șumuleu Ciuc a fost pusă în 1804 şi, din cauza lipsei de fonduri, evoluţia execuţiei a fost sporadică şi a fost influenţată de diverse evenimente, cum ar fi foametea, o furtună care a afectat lucrările sau decesul maistrului zidar. Biserica ridicată în stil baroc este sfinţită abia în data de 20 august 1876. Statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului, sculptată în lemn de tei, este cea mai mare de acest fel din lume. În centrul altarului bisericii şi este primul lucru care-ţi atrage atenţia atunci când păşeşti în lăcaşul de cult. Statuia o reprezintă pe Fecioara Maria învăluită în razele soarelui, având sub picioare globul pământesc şi luna şi purtând în jurul capului o coroană formată din 12 stele. Sculptura are o înălțime de 2,27 metri, fiind cea mai mare de acest fel din lume. În mâna dreaptă a Mariei se află sceptrul împărătesc, iar pe braţul stâng îl poartă pe Pruncul Iisus, amândoi au capetele încoronate. Adresa de corespondență a edificiului este: Mănăstirea Franciscană, strada Szék, numărul 148, Miercurea Ciuc, județul Harghita.

Vizualizări: 9

Răspunsuri la Aceste Discuţii

ICOANA FĂCĂTOARE DE MINUNI - ȘUMULEU CIUC

Activitatea Recentă

Utilizatorului aDa nemescu îi place postarea pe blog Frumoșii nebuni ai poeziei - Mihai Katin - Pseudo pastel (audio) a lui Florin Alexandru Stana
cu 8 secunde în urmă
Utilizatorului aDa nemescu îi place postarea pe blog Frumoșii nebuni ai poeziei - Mihai Katin - Geometria memoriei (audio) a lui Florin Alexandru Stana
cu 13 secunde în urmă
Eugen Serea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Frumoșii nebuni ai poeziei - Mihai Katin - Geometria memoriei (audio) a utilizatorului Florin Alexandru Stana
cu 10 minute în urmă
Utilizatorului Eugen Serea îi place postarea pe blog Frumoșii nebuni ai poeziei - Mihai Katin - Geometria memoriei (audio) a lui Florin Alexandru Stana
cu 11 minute în urmă
Aurel Conțu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Dragoste la mâna a doua ( roman – foileton, mai 2019, Piatra Neamț) a utilizatorului Aurel Conțu
cu 15 minute în urmă
Utilizatorului Eugen Serea îi place postarea pe blog Frumoșii nebuni ai poeziei - Mihai Katin - Pseudo pastel (audio) a lui Florin Alexandru Stana
cu 27 minute în urmă
Eugen Serea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Frumoșii nebuni ai poeziei - Mihai Katin - Pseudo pastel (audio) a utilizatorului Florin Alexandru Stana
cu 27 minute în urmă
Postări de log efectuate de Florin Alexandru Stana
cu 40 minute în urmă
Utilizatorului Denisa Mary îi place postarea pe blog Vivarium a lui Eugen Serea
cu 46 minute în urmă
Utilizatorului Eugen Serea îi place postarea pe blog Dragoste la mâna a doua ( roman – foileton, mai 2019, Piatra Neamț) a lui Aurel Conțu
cu 48 minute în urmă
Postare de log efectuată de Aurel Conțu
cu 4 ore în urmă
Mihai Batog-Bujeniţă a contribuit cu răspunsuri la discuţia NU CĂUTA IUBIREA... VINE SINGURĂ! a utilizatorului Mihai Batog-Bujeniţă în grupul Salonul UMORULUI
cu 5 ore în urmă
Lui Victor Bivolu i-a plăcut discuţia CULTURĂ PRIN MEDALISTICĂ – GEORGE EMIL PALADE a lui Victor Bivolu
cu 6 ore în urmă
Victor Bivolu a contribuit cu răspunsuri la discuţia CULTURĂ PRIN MEDALISTICĂ – GEORGE EMIL PALADE a utilizatorului Victor Bivolu în grupul SALONUL ÎNDELETNICIRILOR PLĂCUTE(HOBBY-URILOR
cu 6 ore în urmă
Victor Bivolu a adăugat 2 discuţii la grupul SALONUL ÎNDELETNICIRILOR PLĂCUTE(HOBBY-URILOR
cu 7 ore în urmă
Lui Victor Bivolu i-a plăcut discuţia FARMECUL CARTOFILIEI – MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – BISERICA DOMNEASCĂ “SFÂNTA PARASCHIVA” DIN FOCȘANI a lui Victor Bivolu
cu 7 ore în urmă