1. „Poezia este spunerea Fiinţei... este fondarea fiinţei prin cuvânt.”

 

2. „Noi nu ajungem niciodată la raţionamente. Ele vin la noi.”

 

3. „Moartea este un mod de a fi, pe care fiinţa umană şi-l asumă de îndată ce începe sa existe.”

 

4. „Se poate întâmpla, chiar dacă mai rar, ca între două persoane să se nască o lume. Lumea aceasta devine apoi patria lor, singura patrie pe care cei doi mai sunt dispuşi să o recunoască. Un mic microcosmos în care ei se pot oricând refugia atunci când lumea din jurul lor se prăbuşeşte.”

 

5. „Mai presus de realitate stă posibilitatea.”

 

6. „Homo humanus este opus lui homo barbarus.”

 

7. „Eu sunt ceea ce sunt ca raportare la sfârşit.”

sursă: citatepedia.ro

 

Vizualizări: 413

Răspunsuri la Aceste Discuţii

http://www.pdfmagaz.in/wp-content/uploads/2013/07/27/the-basic-problems-of-phenomenology-by-martin-heidegger/The-Basic-Problems-of-Phenomenology-by-Martin-Heidegger.jpg  https://cambridgeforecast.files.wordpress.com/2011/04/hctbook.jpghttps://covers.openlibrary.org/b/id/148738-M.jpg

Heidegger este urias pentru filosofie dar si poezie. Ultima parte a vietii o dedica studiului limbilor , ontologia comunicatiei, continutul afectiv si subiectiv al frazei. Gandurile sale sunt prezentate ca un postulat si nu ca formule discutabile. El pune bazele filosofiei poeziei , teorii valabile si azi.

Merita un articol detailat asupra muncii sale relatate la scrisul poetic.

Vă mulțumesc pentru popas și completări, domnule Grauenfels.

Despre articolul solicitat nu știu ce-aș putea să vă spun... Poate cu altă ocazie. Vă invit însă pe dumneavoastră (dacă aveți o documentare interesantă) să ne prezentați câteva din ideile acestui filozof.

Multumesc de Invitatie Dorina. Imi permit sa adaug un articol despre Alexandru Dragomir, elevul marelui Heidegger. Articolul dezvaluie multe aspecte despre legatura dintre cei doi.

***


 


                                   Alexandru Dragomir şi Sarcina Gândirii. 


He had a brilliant philosophical mind who refused to publish a single page in his life( Wikipedia)>>

Prea puţin cunoscut, filosoful român Alexandru Dragomir (1916-202) a fost elevul apreciat al marelui Martin Heidegger care îi admira gândirea strălucită. Cei doi lucrează şi discută îndelung metafizica seminarelor ţinute de Heidegger până în 1943 când Dragomir este obligat să părăsească seminarul din Freiburg pe care îl urmase după spusele profesorului sau "Cu mare sârg şi reuşite excepţionale". Provenea dintr-o familie clujeană de intelectuali şi dobândise două licenţe: 
Dreptul apoi Litere şi Filosofie (1939). Era excepţional la latină, greacă, franceză, germană, istorie, chimie şi gimnastică. Din 41 devine elevul preferat al lui Heidegger care preda de ani Filosofie la Universitatea din Freiburg. Seminarele sunt utile studentului care va scrie o teză de doctorat sub îndrumarea lui Heidegger, cu tema Spiritul la Hegel. Un alt personaj important este braşoveanul Walter Biemel, elev la filosofie, un an mai t
ârziu după Dragomir. Cei doi traduc cu enuziasm o conferinţă Heideggeriană ţinută în 1929: "Ce este metafizica?" După război Biemel devine comentatorul şi editorul lui Heidegger pentru faimoasele Gesamtausgabe (opere complete). În schimb Dragomir se pune pe gândit. Are o frenezie de a înţelege totul, el simte că temele universitare sunt prea înguste în raport cu ce este de gândit. În 1979 scria: "Seara se lasă frumos peste sufletul meu plin de bucurie că sunt atâtea probleme la care să mă gândesc şi care stau aici la îndemâna noastră, ca pomii, ca florile". Gândirea este ca un vacarm din care trebuie să îţi extragi proprile idei. Romanii foloseau o pereche de cuvinte:  Otium-Negotium, Otium este pauza, răgazul când agitaţia preocupării (Negotium) încetează. Gândirea nu poate fi efectivă în lumea negoţului, acolo ea este absorbită de cea ce faci. De acţiune! Gândirea în esenţă este leneşă, trândavă. În 1976 Heidegger moare, exact anul în care Dragomir iese la pensie de la firma Exportlemn. Postul de gânditor vacant i se cuvine după cum întreba în 1983: " În realitatea noastră, eseistul lansează idei, logicianul raţionează, profesorul prezintă lucrări. De gândit cine mai gândeşte?". Dragomir îşi însuşise de la Heidegger "tehnica de gândire la marginea umilului". Filozofia Lui Heidegger este bazată la început pe mirare, apoi evitând cauzele şi principiile el se concentrează pe legătura dintre fiinţă şi a fi, miezul vorbirii curente. Cu cât ceva ne este mai familiar cu atât nu-l băgăm în seama deşi este demn de a fi gândit. Dragomir observă că există mirare pentru lucrurile familiare pe care ne concentrăm atenţia. Dragomir bănuie că în acutul interpretaţiei filosofice trebuie să iasă la iveală firea lucrului cercetat şi nu ingeniozitatea interpretului. Dar scrisul îi este o povara lui Dragomir. Într-o scrisoare adresat
ă lui Noica citim: "Am toată admiraţia pentru cei ce scriu, sunt eroi. Cum să scrii când poţi să gândeşti? Femeile nasc, noi concepem. Eu am dificultăţi în a prinde propriul meu gând". Gabriel Liiceanu, un cercetător  al lui Dragomir, sumarizează austeritatea filosofului în scris "  a fi un act de cultură". 
Dacă ar fi putut să ţină minte tot ce gândea omul asta nu ar fi scris nimic. El visa la o gândire paradisiacă, precedentă căderii în scris în care ai nevoie de cârja literelor. Tot Liiceanu ne clarifică starea lucrurilor după despărţirea de Heidegger: 
"În 1945, în existenţa lui Dragomir, ca a mai tuturor intelectualilor români rămaşi în ţară, începe o perioada stranie, în care cu toţii, distribuiţi într-o nouă piesă a istoriei,încearcă să îşi păstreze reflexele de viaţă dobîndite pînă atunci, fără să ştie prea bine către ce fel de lume se îndreaptă. Evident, nu mai exista nici un drum de întoarcere către Freiburg. O scrisoare a lui Walter Biemel adresată lui Dragomir la 26 august 1946 de la Louvain, din Belgia, dă o imagine cît se poate de clară a felului în care, la un an după plecarea lui Dragomir din Freiburg, universul mirific din jurul lui Heidegger şi al studenţilor săi se destramă pentru totdeauna. În noaptea de 27 noiembrie 1944, Freiburgul este bombardat de englezi şi distrus în proporţie de 80%. Catedrala, veche de opt secole, scapă printr-un fericit concurs de împrejurări. Ultimul seminar, pe care Heidegger îl începe în toamna lui 1944, dedicat lui Leibniz, este întrerupt prin înrolarea profesorului în Volkssturm, „armata poporului“. Stranie este şi scrisoarea trimisă lui Heidegger la începutul lui 1947 (s-a păstrat ciorna ei), pesemne în urma imboldului pe care i-l d
ă Biemel în scrisoarea amintită şi a asigurărilor că Heidegger îşi aminteşte perfect de el, interesîndu-se când şi când de soarta lui. Stranie, pentru că Dragomir îi spune aici lui Heidegger că lucrează (şi îi dă detalii), la o teză de doctorat despre Platon şi care poartă titlul „Despre relaţia dintre privirea intuitivă şi dialectică la Platon“. 
 


Ce poate face intelectualul aflat sub comunişti? 


În România comunistă Dragomir se consacră preocupărilor filozofice pe care contextul autohton i le poate prilejui. Constantin Noica tocmai îşi deschisese în 1946 o "şcoală de înţelepciune" la Andronache şi îl invită să facă acolo câteva expuneri despre Hegel. După 1948, din pricina conjuncturii istorice, devine un "filozof clandestin": este cunoscut într-un cerc foarte restrâns şi nici prietenii nu ştiu dacă preocupările sale filozofice se concretizează sau nu într-o operă. Dragomir va fi rând pe rând funcţionar la serviciul vânzări, corector, merceolog, achizitor la hidrocentrala de la Bicaz. El ştia că România devenise o zonă a filozofiei interzise. În ceea ce îl priveşte, purtând pecetea studiilor făcute în Germania, a anilor petrecuţi la Freiburg în preajma lui Heidegger, care într-o lume normală l-ar fi propulsat într-o strălucită carieră universitară, era etern "suspect, făcând parte din categoria spiritelor libere care ar trebui mai de grabă suprimate. Începând din anul 1984, în locuinţa lui Liiceanu din "Intrarea Lucaci", având un auditoriu restrâns (Gabriel Liiceanu, Sorin Vieru, Andrei Pleşu şi, începând din 1995, Horia-Roman Patapievici), ţine o serie de prelegeri pe teme diverse: "O interpretare platoniciană la O scrisoare pierdută", "Întrebare şi răspuns", "Modalităţi de auto
înşelare", "Socrate - Înfruntarea filozofiei cu cetatea", "Despre lumea în care trăim". Auditorii au notat cu grijă cele ascultate, astfel încât conţinutul acestor prelegeri s-a păstrat şi a putut fi coroborat cu mulţimea de caiete de însemnări lăsate în urmă de filosof, pentru încercarea unei reconstituiri a operei sale. A murit la Bucureşti în anul 2002. 
Editura Humanitas a reuşit să publice postum trei volume bazate pe note şi caiete scrise în Germania. Este vorba de "Crase banalităţi metafizice, Cinci plecări din prezent & Exerciţii fenomenologice şi Caietele timpului". 

 AG
surse: Noica, Liiceanu, Wikipedia, Dinu Manoil

 

Sunteți „o comoară la casa omului”, domnule Grauenfels. Vă mulțumesc pentru completări.

Am să abordez două citate:
5. „Mai presus de realitate stă posibilitatea.”
"Realitatea nu se formează poate decât în memorie." (Marcel Proust)
În opinia mea, memoria este pe de o parte o copie neuronală a informaţiilor primite pe mai multe căi de comunicaţie, iar pe de altă parte este şi o fereastră spre imaginaţie şi spre prevedere.
Cum la om orice este posibil, inclusiv crearea unei noi realităţi inexistentă anterior, “multe lucruri sunt imposibil de realizat, până când vine unul care nu ştie acest lucru şi le realizează” (Albert Einstein) după raţiunea şi după posibilităţile lui, chiar dacă nu întotdeauna şi în folosul lui sau al semenilor.
"Tot ce este e raţional, şi tot ce e raţional este." (Mihai Eminescu, Fragmentarium)

6. „Homo humanus este opus lui homo barbarus.”

“Umanismul umanizant nu este suficient.” (Stelian Gomboş – un articol pe care-l voi căuta în baza mea de date şi voi reveni cu precizarea necesară)
De ce? - s-ar putea întreba umaniştii.
Evoluţia omului merge în mai multe direcţii, fiecare după tradiţia şi capacitatea lui proprie de a procesa în neocortex multitudinea de informaţii care ne înconjoară.
"Cele două domenii ale cunoaşterii umane, ştiinţa şi religia, sunt legate precum focul şi apa. Vor putea oare religiile să aducă sau nu acel plus de informaţie pe care ştiinţa nu-l poate obţine raţional". ("Science et religion ou sur les trois pauvres choses inséparables" articol prezentat la Simpozionul "Science and Ortodoxy", Bucureşti-Constanţa, 22-26 octombrie 2005, de Eugen Simion, Preşedintele Academiei Române la acea dată)
Marile Religii tac şi lasă lucrurile să evolueze în direcţia prevăzută de profeţii lor, dar … „în timp ce unii au declarat că tensiunile dintre credinţă şi fapte au luat sfârşit, acest conflict continuă să aibă impact în sănătate, în politică şi în mediu” (Jerry A. Coyne, Faith vs. Fact – Why science and religion are incompatible) şi, aş adăuga eu, în întreaga noastră viaţă socială, aşa cum vedem acum prin acest fenomen neaşteptat al emigrării „paşnice”, docamdată, a unor populaţii islamice către Europa umanizată.
Ştiinţa, DUHUL ADEVĂRULUI, îşi vede liniştită de drumul ei divin de a ne conduce raţional la TOT ADEVĂRUL, pentru ca, în final, Adam să devină ca unul dintre Ei, cunoscând BINELE şi RĂUL.
În noiembrie 2006 Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat Programul de Cercetare FP7, ca pe un instrument pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice. Propunerea de înfiinţare a Consiliului European de Cercetare, ca un nou instrument de dezvoltare a investigaţiilor dincolo de limita frontierelor cunoaşterii obiective, a fost apreciată de APCE care i-a garantat o autonomie reală. FP7 este proiectat pentru a creea din aria de cercetare europeană un lider mondial în cunoaşterea economică, a societăţii, a universului şi a securităţii.” (www.europarl.europa.eu)
"Omul poate spera să înţeleagă cum funcţionează lumea şi, în plus, că poate face acest lucru observând lumea reală" (Galileo Galilei), dar“s-ar părea că ştiinţa, care caută înţelesul acestor forme, cearcă a întoarce oamenii de unde-au plecat – deşi pe o cale foarte lungă.” (Mihai Eminescu, Fragmentarium)
Da! Omul de ştiinţă se implică puternic în realizarea unei noi realităţi biologice prin crearea de noi OMG-uri (“Noi vrem să rescriem tot ceea ce este viu. Tot ceea ce este viu poate fi făcut mai bine pentru a fi mai util omului, inclusiv omul. Plantele pot fi făcute să preia mai mult carbon din atmosferă. Noi putem face oameni cu CIP în creier prin intermediul căruia să interacţineze direct cu calculatoarele.” - Austen Heinz, fondatorul Cambrian Genomics - http://www.the-scientist.com//?articles.view/articleNo/41848/title/...)
“Paradoxul vremurilor noastre în istorie este că am cucerit spaţiul cosmic, dar nu şi pe cel interior." (Octavian Paler)
"Sufletul este unica valoare a omului, el îl face pe slujitor egal cu stăpânul său." (Seneca)
Din acest ultim motiv, SUFLETUL, omul de ştiinţă va înlocui duhul dătător de viaţă cu duhul fiarelor şi, în curând, vom avea printre noi, pe lângă homo humanus (cu “human mind” - Daniel 7.4 - Biblia anglicană) şi homo barbarus (omul dintâi cu suflet viu - Pavel, 1 Corintieni 15.45-47) – analizaţi de Heidegger, şi pe homo ciberneticus (cu duhul fiarelor – Zombi din religia Woodoo sau Ucenicul – Matei 23.15, făcut în vitro, nu născut natural).
Dar nu uitaţi că printre noi mai există o specie: omul cu inimă de om (Daniel 7.4 – Biblia creştină ) sau “wise man”, cum l-am numit eu, cu suflet viu (generatorul EQ), cu neocortex (generatorul IQ) şi cu duh dătător de viaţă (generatorul CQ).
Nu mai intru în amănuntele cunoaşterii “dincolo de limita frontierelor cunoaşterii obiective”, deoarece, uneori, "misterul nu se referă la a călători în locuri noi, ci la a privi cu ochi noi" (Marcel Proust) realitatea existentă şi vă las pe fiecare să înţelegeţi binele şi răul aşa cum îl percepeţi prin prisma integrării şi implicării voastre în societate.
Pentru a vă aduce aminte, din memorie, atunci când misterele prevăzute de Marile Religii vor fi puse în practică, citiţi vă rog şi ultimele mele comentarii pe site-ul The Scientist, existente încă în ciuda faptului că aduc unele critici oamenilor de ştiinţă,
http://www.the-scientist.com/?articles.view/articleNo/42938/title/O...
http://www.the-scientist.com/?articles.view/articleNo/43423/title/B...

Epilog: "Esenţa adevărului se dezvăluie ca libertate." (Martin Heidegger)
Să lăsăm adevărul să iasă la suprafaţă…. “Let it be” (Beatles)

Sunt bucuroasă de „intersecția” noastră (acum, pe alte... meleaguri), domnule ABC.

Vă mulțumesc pentru aprofundarea celor două citate. Am citit cu interes.

.

Activitatea Recentă


Administrator
Lui Victor Bivolu i-a plăcut discuţia MONUMENTE ALE EROILOR BUZOIENI – SATUL CĂNEȘTI DIN COMUNA CU ACELAȘI NUME a lui Victor Bivolu
cu 22 minute în urmă

Administrator
Victor Bivolu a adăugat 4 discuţii la grupul SALONUL ÎNDELETNICIRILOR PLĂCUTE(HOBBY-URILOR
încă 1...
cu 22 minute în urmă

Administrator
Lui Victor Bivolu i-a plăcut discuţia FARMECUL CARTOFILIEI – MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – LOCALITATEA CECHEȘTI a lui Victor Bivolu
cu 30 minute în urmă

Redactor sef
Lui Lilioara Macovei i-a plăcut discuţia Citate de Hector Malot (20.05.1830 – 17.07.1907) - scriitor francez a lui Pop Dorina
cu 32 minute în urmă

Redactor sef
Lilioara Macovei a contribuit cu răspunsuri la discuţia Unde joacă moldovenii... a utilizatorului Elena în grupul SALONUL "DOR DE BASARABIA"
cu 33 minute în urmă

Redactor sef
Lui Lilioara Macovei i-a plăcut discuţia Unde joacă moldovenii... a lui Elena
cu 35 minute în urmă

fondator
Elena a contribuit cu răspunsuri la discuţia Unde joacă moldovenii... a utilizatorului Elena în grupul SALONUL "DOR DE BASARABIA"
cu 59 minute în urmă
Utilizatorului Pop Dorina îi place postarea pe blog Povețe a lui Eugen Serea
cu 1 oră în urmă
Mircea Florin Caracas a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Parfum de orhidee a utilizatorului Ioan Grigoraș
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului Mircea Florin Caracas îi place postarea pe blog Parfum de orhidee a lui Ioan Grigoraș
cu 1 oră în urmă
Eugen Serea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Povețe a utilizatorului Eugen Serea
cu 1 oră în urmă
Pop Dorina a contribuit cu răspunsuri la discuţia Citate de Hector Malot (20.05.1830 – 17.07.1907) - scriitor francez a utilizatorului Pop Dorina în grupul SALONUL CALENDARUL ZILEI
cu 1 oră în urmă