Am regăsit între fișierele unde făceam curat ceva ce nu m-am îndurat să șterg! Și m-am gândit să vă ofer și vouă un moment de meditație.

Discuție intre 2 embrioni:

- Tu crezi în viata de după naștere?
- Desigur! După naștere trebuie să urmeze ceva… Probabil că ne aflăm
aici tocmai pentru a ne pregăti pentru ceea ce urmează.
- Ce prostie! După naștere nu urmează nimic. Și, de altfel, cum ar
putea să arate?
- Nu știu exact, dar desigur că va fi mai multă lumină decât aici.
Poate că vom umbla pe propriile picioare și vom mânca cu propria
gură…
- Ce ciudat! Nu se poate să umbli! Iar ca să mănânci cu gura, chiar
că ar fi de râs! Doar noi mâncăm prin cordonul ombilical… Însă ia sa
îți spun eu ceva: putem exclude viata de după naștere, pentru că
deja acum e prea scurt cordonul ombilical.
- Ba da, ba da, cu siguranță va fi ceva. Însă, probabil, ceva mai
altfel decăt ne-am obișnuit noi aici.
- Păi de acolo nu s-a întors nimeni. Odată cu nașterea, viata se
termină, pur și simplu. De altfel, viata nu este altceva decât o
permanentă înghesuială, într-un întuneric profund.
- Eu nu știu exact cum va fi dacă ne vom naște, dar desigur că o vom
găsi pe MAMA, iar ea va avea grijă de noi.
- Pe mama? Tu crezi în mama? Și după tine, unde ar putea ea să fie?
- Păi oriunde, în jurul nostru. Doar trăim în ea și prin ea. Fără
ea, nu am fi deloc.
- Eu nu cred asta! Eu nu am văzut nicicând, nici un fel de mama, așa
că e evident că nu exista!
- Dar, uneori, când suntem în liniște, o auzim cum cântă, simțim cum
mângâie lumea din jurul nostru. Știi, eu cred că viața adevărată ne
așteaptă abia de acum încolo!

Povestea a fost  preluată cândva, demult,  de pe net!

Vizualizări: 31

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Poate fi și o sursă de inspirație...

Vă mulțumim.

Pe mine m-a pus cândva pe gânduri și acum la fel... Oare nu cumva și noi ne îndoim la fel despre existența lumii de după moarte?

Mulțumesc Dorina, sunt onorat de trecerea ta!

Foarte interesant materialul, cu trimitere directă la bunul nostru Dumnezeu. 

Mi-a plăcut foarte mult, Viorel!

Da, Lilioară așa e, de-asta mi-a și plăcut așa mult...

Mulțumesc pentru aprecieri, sunt bucuros...

Citisem repetat, dar nu comentasem...

e doar o confirmare!..dialogul creat de om, elogiază divinitatea şi mama, părtaşă în mod direct la misterul naşterii!

ce ne rămâne? să aducem slavă Fecioarei Maria, mama tuturor mamelor şi exemplu suprem..

Viorel, frumos exerciţiu de iubire...

Insignă

Se încarcă...